“Orice român, de origine turcă, greacă, maghiară are dreptul la obiceiurile lui. Şi să-şi ţină steagul acasă, şi să iasă cu el pe stradă, să-l pună la el în curte, în casă, oriunde. Dar eu mă gândesc că există o lege, şi în România, că pe instituţiile statale sau regionale... iar dacă astea sunt încălcate, este numai vina autorităţilor că imediat nu taie răul de la rădăcină. Iar în momentul în care ajungi între două capitale sau două guverne să rezolvi aceste probleme este puţin târziu, dar trebuie să fii foarte ferm, pentru că eu nu am văzut până acum niciunde un steag românesc pe Elysee, la Paris, şi nici la Budapesta, şi niciunde”, a spus Ion Ţiriac.
Steagul secuiesc a fost arborat în luna ianuarie pe mai multe clădiri ale primăriilor din comune ale judeţului Covasna, dar şi pe frontispiciul Primăriei Sfântu Gheorghe şi al Consiliului Judeţean Covasna.
Prefectul de Covasna, Codrin Munteanu, a cerut primarilor să nu dea curs solicitării "nelegale" a preşedintelui Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, de arborare a drapelului secuiesc, precizând că pe sediile primăriilor pot fi arborate ori expuse doar simbolurile oficiale şi cele aprobate legal.
Secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt afirma, la începutul lunii februarie, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc.
Steagul secuiesc a fost arborat săptămâna trecută pe Parlamentul Ungariei, ca "simbol al solidarităţii naţionale".