Interviu cu Irina Margareta Nistor, despre moartea lui Chuck Norris și filmele străine ajunse în România în perioada comunistă: „Era un erou, noi nu aveam filme cu eroi”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Legendarul actor și maestru al artelor marțiale, Chuck Norris, cunoscut pentru rolurile sale emblematice în filme de acțiune și pentru seria de succes „Walker, polițist texan”, s-a stins din viață la vârsta de 86 de ani. Într-un interviu exclusiv pentru Libertatea, criticul de film Irina Margareta Nistor a dezvăluit efectele filmelor străine precum cele cu Chuck Norris asupra României comuniste, dar și care este filmul său preferat din filmografia actorului american.
Cuprins:
Filmele străine ajungeau în România doar pe casete piratate
În perioada comunistă, filmele de acțiune străine erau rareori difuzate oficial din cauza cenzurii stricte, care considera violența inacceptabilă, dar și din cauza lipsei de fonduri.
„Din '85, nu mai erau bani pentru a cumpăra filme. De aceea s-a dezvoltat foarte mult piața de casete video, pentru că a fost Nea Nicu (n.red. - Nicolae Ceaușescu), plătindu-și datoriile alea, a făcut economii de tot felul. A rămas un singur post de televiziune și așa mai departe. Dar el (n.red. - Chuck Norris), pe de altă parte, a fost un tip cu totul special, pe lângă faptul că erau luptele astea tipic asiatice, el a început cu Bruce Lee. Și a fost un tip foarte curajos, el a luptat, culmea, în Războiul din Coreea”, a explicat Irina Margareta Nistor pentru Libertatea.
Totuși, Nistor povestește că filmele lui Chuck Norris, precum și alte producții occidentale ajungeau la public prin intermediul proiecțiilor neoficiale în casele de cultură sau amfiteatre.
Chuck Norris a devenit mai mult decât un actor – a fost un simbol al vitejiei și al dreptății. În România, impactul său cultural a fost atât de puternic, încât, la un moment dat, la o manifestație din fața Guvernului, una dintre pancarte purta mesajul: „Chuck Norris prim-ministru”.
Irina Margareta Nistor a subliniat că personajele sale nu și-au găsit un corespondent direct în cinematografia românească, unde filmele cu eroi sunt rare.
„Chuck Norris era un erou. Noi, în general, nu avem filme cu eroi, sau cel mult ăia istorici, ca să nu murim de invidie așa. Deci e puțin probabil să fie ceva de genul ăsta în România, dar e clar că mai toată lumea le-a văzut, s-a distrat pe socoteala lor, dar cred că important e că ele au circulat și mai ales că el era un personaj pe care în memoria colectivă și în abordarea colectivă era ideea: «Vine Chuck Norris și îi rade pe toți»”, a explicat Nistor.
Documentarul „Chuck Norris vs Communism”
Documentarul „Chuck Norris vs Communism”, regizat de Ilinca Călugăreanu și lansat în anul 2015, a explorat impactul subversiv și fascinant al filmelor de la Hollywood care au pătruns clandestin în România anilor '80 prin intermediul casetelor VHS. Într-o perioadă marcată de cenzură extremă și propagandă sufocantă, pelicula arată cum filmele de acțiune occidentale au devenit o fereastră vitală spre lumea liberă și un act colectiv de sfidare la adresa regimului Ceaușescu.
Povestea se concentrează pe rețeaua ilegală condusă de Teodor Zamfir, care a reușit să distribuie mii de titluri interzise, și pe figura emblematică a Irinei Margareta Nistor, vocea care a dublat în secret peste 3.000 de filme în subsolul casei acestuia.
Totuși, documentarul „Chuck Norris vs Communism” a evidențiat și rolul important pe care l-au avut filmele de acțiune în a ajuta oamenii să depășească greutățile regimului comunist, după cum explică Irina Margareta Nistor pentru Libertatea.
„Lumea a înțeles mai bine cât de mult poate ajuta filmul să depășești perioadele dificile, ceea ce ne-a fost dat și după aceea. A venit COVID-ul și tot cu filmul ne-am salvat”, a adăugat Nistor.
Documentarul a primit totuși și critici în mediul online, unii internauți susținând că își aduc aminte ca filme precum Rocky sau Rocky II să fi fost ecranizate în România, în cinematografe.
Întrebată despre acest aspect, Nistor a explicat că nu își amintește ca astfel de filme să fi rulat vreodată în mod oficial în țară.
„Nu, nu-mi amintesc așa ceva. Nu, chiar nu-mi amintesc să fi fost puse, habar n-am. Nu cred. Mă îndoiesc profund. Filme celebre din perioada aia, cu ecranizări în România, au fost doar cu precădere de prin anii '70, dar în niciun caz filme cu bătăi și bătăi, pentru că erau considerate violente. Deci nu, în televiziune era atât de mare cenzura, încât așa ceva nu era voie. Deci era relativ imposibil. Se poate să le fi văzut pentru că ele, inclusiv pe casete, circulau, de exemplu, prin casele de cultură, prin amfiteatre. Probabil de acolo poate să fie o confuzie, nu știu să spun. Și pe urmă era concurența destul de mare, nu? Că dădeam filmele lui Sergiu Nicolaescu tot cu boxeri, «Ringul», ce facem aici?”, a mai explicat Nistor pentru Libertatea.
Irina Margareta Nistor și scena preferată din filmele lui Chuck Norris
Întrebată care este filmul său preferat din filmografia lui Chuck Norris, Irina Margareta Nistor a spus că pelicula „Dispărut în misiune”, din 1984, este filmul său preferat, deoarece are o poveste personală legată de acest film.
„«Dispărut în misiune» cred că e cel mai interesant, dar l-am și dublat în direct anul trecut, pe 26 martie, la Cinema Europa, cu public, care a fost încântat așa, sigur, și cu toate ironiile de rigoare pe care le-am avut pe parcurs”, a declarat Nistor pentru Libertatea.
În plus, critica de filme a destăinuit Libertatea și care este replica sa preferată din filmele actorului american.
„Era ceva de genul «E din partea mea», după ce îi aruncă pe toți în aer, după ce a scăpat, după ce l-au chinuit bine de tot și l-au băgat într-o pungă cu un șobolan și a ieșit el cu șobolanul în gură, în loc să-l mănânce șobolanul pe el”, a povestit Irina Margareta Nistor, ușor amuzată de amintirea scenei.
Chuck Norris a murit vineri, la 86 de ani, însă rămâne un simbol al curajului și al determinării, un actor care a inspirat generații și a lăsat o amprentă inconfundabilă asupra cinematografiei mondiale, dar și asupra României comuniste, după cum a explicat pentru Libertatea Irina Margareta Nistor.
Prodromos 20.03.2026, 19:52
Prin '78, dupa ce a vazut coana leana un film cu Norris, care batea, de unul singur, un oras intreg, ar fiintrebat daca este posibil asa ceva. La un raspuns afirmativ, a interzis orice cursuri de karate do in salile de la Casele de Cultura (din Bucuresti, in tot cazul !, ca in provincie nu imi mai amintesc). Exemplul pe care l-am trait personal se desfasura pe la Casa de Cultura a Sectorului 1, de langa Dorobanti. Ca sa se mai antreneze, au gasit o modalitate de a plati fara chitante cursurile si obligatia de onoare de a raspunde, la orice intrebare in legatura cu sportul practicat, ca se fac antrenamente de judo. Cu atat mai mult cu cat senseiul era antrenorul de judo al Echipei Romaniei - Ilie Gheorghe, cu nu stiu cati dani in judo si cu altii in karate do. Asta ca sa vedeti ce insemna sa obligi romanii sa isi croiasca drum ocult, nefiscalizat s.a.m.d.