Ce note a luat Marian Godină la examenul de bacalaureat: „Se lupta din greu să treacă clasa”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ajuns la aproape 40 de ani, vârstă pe care o va împlini în toamna acestui an, Marian Godină a dezvăluit prin intermediul paginii lui de Facebook notele pe care le-a obținut la examenul de bacalaureat în urmă cu aproximativ 20 de ani.
Cuprins:
Chiar dacă a fost la un pas să rămână corigent la limba română chiar în clasa a 12-a, el a reușit până la urmă să intre în examenul de bacalaureat, după ce profesorul i-a dat media 5.
Cu doar câteva săptămâni înainte să înceapă Bac-ul, Marian Godina s-a apucat de învățat, iar în cartea lui, „Flash-uri din sens opus”, a dezvăluit cum au decurs lucrurile pe când el termina liceul.
Marian Godină a cheltuit banii de meditații pe mâncare
Iată mai jos ce a povestit Marian Godină că s-a întâmplat în vara anului 2006, când el a susținut examenul de bacalaureat:
„Se apropia perioada încheierii mediilor si eram pasibil de a rămâne corigent la limba română. Asta însemna că nu intram nici în examenul de bacalaureat. Văzând că se îngroașă gluma, m-am apucat de învăţat și, cu chiu, cu vai, mi-a ieşit media 5. I-am mulţumit profesorului de română și, pentru că prinsesem elan și eram entuziasmat, l-am întrebat dacă se poate lua nota 10 la Bac, la proba orală de limba română. Profesorul mi-a răspuns abia după ce toată clasa s-a oprit din râs: «Tu ar trebui să mă întrebi dacă se poate lua 5». Au urmat alte râsete ale colegilor, care erau foarte amuzaţi că tocmai eu, care nu prea dădusem pe la școală în clasa a 12-a, întreb așa ceva. Tocmai din cauza absentelor am avut mereu nota 8 la purtare. 8 era media minimă cu care erai acceptat la admiterea în școala de poliţie, iar diriginta mea era om bun.
În cele trei săptămâni de vacanţă pe care le-am avut înaintea examenului de bacalaureat, m-am pus pe învățat. Învăţam numai noaptea! Tata vedea lumină la mine în dormitor si credea că am adormit cu becul aprins, așa că venea să verifice. Deschidea uşa și, când mă vedea că învăț, o închidea repede și pleca. Îl auzeam doar cum scuipa a mirare. Era si normal, nu mă văzuse niciodată învăţând. Învăţam doar la română! Matematica îmi plăcea și o prindeam de pe la clasă, în rarele situaţii când dădeam pe la școală.
Colegul meu de bancă, pe care îl prostisem să dea şi el examen la școala de poliţie, găsise o profesoară bună de matematică și îmi propusese să merg cu el la meditaţii. Măcar în cele trei săptămâni care ne rămăseseră și în care mă apucase cheful de ingrășat porcul in ajun. I-am spus tatălui meu și a fost de acord, chiar dacă nu prea avea bani, săracul. Era prima zi în care trebuia să mergem la meditaţii și să o cunoaștem pe profa de mate. Mi-am luat un caiet şi m-am întâlnit cu colegul meu. Am ajuns ceva mai repede la adresă, așa că am mai așteptat un pic, cât să fim punctuali. Cum așteptam noi așa, lângă piaţă la Steagu, ne-a izbit un miros de hamsii și i-am spus colegului:
- Haide să mâncăm niste hamsii, că mai avem timp.
- Timp mai avem, dar eu n-am bani. Tu ai?
- Nici eu n-am. Dar tu știi matematică?
- Mai știu așa câte ceva…
- Hai la hamsii, dă-le-n **** de meditaţii… Hai să mâncăm!
Ne-am dus și am mâncat pe săturate, ne-am luat și câte un suc, iar apoi, cu burţile pline, ne-au apucat regretele. Trebuia să mergem la meditaţii…
- Lasă, că o sunăm și îi spunem că a intervenit ceva și mergem data viitoare. Și aşa vrea să venim de trei ori pe săptămână. Mergem poimâine.
Nu am cunoscut-o niciodată pe profesoara de meditații la mate. În schimb, am mers cu prietenul meu să mâncăm hamsii de trei ori pe săptămână. Tata află și el abia acum, când citește această carte, pe ce se duceau banii lui. La hamsii… Luam și țigări!
A venit și prima zi de Bac, proba orală la română. Eu eram programat pe la ora 16.00, aşa că la ora 10.00 dormeam, când m-a sunat un coleg:
- Alo, ce faci, mă?
- Dorm!
- Cum dormi? N-ai emoții?
- Nu!
- Eu sunt aici la liceu, trebuie să intru de la 12.00, dar vezi că nu se ține cont de programare, poţi intra și acum, dacă vrei. Chiar dacă ești programat la 16.00.
- Păi și tu de ce nu intri?
- Nu intru, că am emoţii. Mai aștept să văd ce mai zic ăstia care ies.
M-am îmbrăcat cu hainele cele mai bune si m-am dus la liceu. Aici, o grămadă de elevi, care mai de care mai emoţionaţi, așteptând să intre la examen de parcă s-ar fi dus la tăiere.
- Aţi dat, mă? Sau așteptaţi?
- Nu am dat, dar așteptăm. Dacă vrei, tu poţi să intri, că abia au mai intrat doi de la Liceul Teologic.
Am bătut la usă, am intrat în sala de clasă si am salutat. Profesoarele de la catedră m-au rugat să extrag un bileţel dintr-un bol. Am luat un bilet și m-am aşezat într-o bancă, cu gândul să-mi aștern pe foaie câteva idei despre subiectul extras. Aveai și voie! Și aveai și timp pentru asta. Dar am putut? Era ascultat un elev de la Teologie și vocea de viitor popă a ăluia mă bruia rău de tot. În loc să-mi scriu ideile, eu mă gândeam la ăla… O să fie un popă bun ăsta, cu vocea lui de bariton o să trezească și morții. Părintele iși terminase predica și aștepta verdictul. Una dintre cele două profesoare din juriu s-a uitat la cealaltă și a întrebat-o:
-10? Îi dăm 10?
-Hmmm… Nu chiar… 9!
Băiatul s-a ridicat și a plecat din sală. Deşi urma să devină preot și deși a mulţumit când s-a ridicat, la fața pe care a făcut-o aș fi putut bāga mâna-n foc că a lăsat credința la o parte pentru câteva clipe și i-a * câţiva Dumnezei profei care n-a vrut să-i dea 10. Am fost poftit în prima bancă și am început să trăncănesc. Nu pierdusem degeaba nopţile și știam cam orice mi-ar fi picat. Mi-am terminat discursul și profesoara care tocmai fusese înjurată în gând de 'nea părintele s-a uitat spre cealaltă și i-a zis:
- No… uite, ăsta e de 10!
M-am ridicat și eu, am multumit, am luat biletul cu nota și am plecat fericit. Nu am avut răbdare să stau cu colegii mei afară și să le explic cum a fost. Le-am zis doar că am luat 10, fără să am pretenţia să mă creadă, și am plecat acasă, nerăbdător să-l sun pe tata, care era la muncă. Am ajuns acasă și am pus mâna pe telefon. Am sunat la uzina Tractorul si i-am cerut centralistei 3571, interiorul de la sculerie, unde lucra el.
- Alo, te-ai trezit, mă? Să mănânci ceva înainte, vezi că ţi-a lăsat maică-ta 10.000 pe frigider, să-ti iei ceva.
- Alo, dar am fost deja și am și dat examenul.
- Cum, mă? Nu la 16.00 te duci?
- Am fost deja. Am dat și am luat 10!
- Haide, mă, lasă-mă! Să te îmbraci frumos, să nu te duci acolo cu pantalonii ăia ai tăi, de zici că ești cules de pe gârlă.
- Nu auzi că am fost deja?
- Și cât ai luat?
- 10.
- Du-te-n * mă-tii!
Mi-a închis telefonul, iar eu m-am dus în bucătarie să mănânc ceva, când telefonul a inceput să sune frenetic.
- Spune, mă, că și-așa mă *** pe mine de emoţii, când te duci la examen? Tu chiar ai fost?
- Da, ti-am zis că am luat 10! Ce e asa greu de crezut?
Tare proastă intrebarea mea! Cum să nu fie greu de crezut, când săracul era obișnuit abia să trec clasa… A urmat a doua zi cu proba la engleză, unde am luat 9. La afișarea rezultatelor, Marian cel ce se lupta din greu să treacă clasa, avea la română oral 10, la română scris nota 9,80, la matematică, unde fusese meditat în forță, cu hamsii, 8,80, la educație fizică 10 și la biologie 6,85. M-am putut apuca liniștit de învătat pentru admiterea la Școala de Agenţi de Poliţie din Câmpina”, a scris Marian Godină în cartea „Flash-uri din sens opus”!
A picat de cinci ori examenul de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București
Chiar dacă în anul 2006 a reușit să intre la Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina, pe care a și terminat-o, Marian Godină și-a dorit să urmeze și cursurile Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, însă a picat examenul de cinci ori.
În anul 2017, după ce era acuzat în mediul online că „nu are față” pentru Academia de Poliție, Marian Godină se apăra pe rețelele de socializare și afirma că, deși a picat examenul din vina lui și pe greșelile lui, organizarea a lăsat de dorit și lucrurile ar trebui să se schimbe pe viitor.
„Văd că mulți au înțeles că dau vina pe alții pentru propriul eșec. Eu îmi asum în totalitate greșelile, sunt convins că am picat examenul din cauza mea, dar îmi mențin afirmația că organizarea examenului a fost defectuoasă. Grile greșite, corectări, recorectări, pasări de vinovății, etc. Circ!
Anii viitori aceste lucruri nu trebuie să se mai întâmple, mai ales că și anul trecut a fost la fel însă nimeni nu a făcut nimic în acest sens. E normal să fiu dezamăgit, în primul rând de mine. Asta pentru că nu m-am dus la examen la ghici, ci pentru că am muncit. Se pare că atât am putut. Felicitări tuturor celor admiși!
Văd că nu mai încetează unii să îmi demonstreze cât sunt de prost pentru că nu am fost admis la Academia de Poliție. Nu mă ating astfel de comentarii și nu aș fi scris asta dacă unul dintre cocoșii care mi-au reproșat că nu pot mai mult nu ar fi un ofițer care a absolvit Academia anul acesta, adică a intrat la examenul din 2014. Țin să îi explic că în 2014 am susținut și eu acel examen, identic cu al lui, aceleași grile, aceleași întrebări, aceleași răspunsuri.
Diferența e că eu am concurat pe cele 28 de locuri de la frecvență redusă și am picat al 29-lea cu media 9.10, el a concurat pe cele 240 de locuri de la zi și a fost admis cu media 8.40, ultimul admis la zi având media 8.10. El a intrat, eu nu, deși dacă aș fi concurat pe acele locuri, aș fi fost admis fix al 6-lea din cei 240 de candidați admiși. Asta înseamnă că în acest moment, în Poliția Română sunt 234 de ofițeri care au susținut același examen ca mine și au avut medie mai mică decât a mea la examenul identic pe care l-am dat. Ei sunt acum ofițeri. Asta nu înseamnă că sunt mai proști decât mine, așa cum ar gândi unii să spună. Dar nici să ridice tonul la mine nu prea ar trebui să își permită. Așa că lăsati-o mai ușor, băieți, și bucurați-vă de sistemul ăsta”, afirmat Marian Godină în anul 2017.
Mandpv64 01.07.2026, 08:29
Mnoooo,domnu inca-i suparat ca n-a mancat sarmale la Cotriceni...