Mormântul Maicii Domnului din Ierusalim. Ce taine ne dezvăluie!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cine vizitează Ierusalimul nu poate pleca fără să vadă mormântul Maicii Domnului, chiar dacă aici nu îl așteaptă decât o criptă goală. Tradiția spune că Fecioara Maria s-a înălțat cu trupul și cu sufletul la cer, la trei zile după moarte.
Cuprins:
Cine se închină la mormântul Maicii Domnului se spune că se umple de har și pleacă împăcat! Din păcate, cu greu se găsesc informații detaliate despre viața și trecerea în neființă a Maicii Domnului.
Câteva detalii s-au păstrat în Biblie, iar alte informații esențiale au fost descoperite într-o carte evreiască străveche, numită Toledot Yeshu. Aceasta este una dintre cele mai vechi scrieri despre viața Mariei și a lui Iisus, deși ea nu reprezintă un reper nici pentru rabinii evrei, și nici pentru preoții creștini.
Această carte a adunat mai multe versiuni despre viața Mântuitorului și a Maicii Domnului, dar ea susține, ca și Biblia, că Fecioara Maria a fost mama propovăduitorului Iisus.
Maica Domnului nu a murit, ci a urcat la cer, alături de Fiul ei
Niciun creștin nu se îndoiește azi că Maica Domnului a urcat cu trupul și cu sufletul la cer, în împărăția lui Dumnezeu. Poveștile din vremurile vechi spun că Fecioara Maria a murit la bătrânețe, din cauze naturale. Moartea i-ar fi fost vestită din timp de un înger care a pregătit-o pentru momentul despărțirii.
La rândul ei, Maica Domnului a primit cu mare bucurie vestea că va părăsi pământul și se va ridica la ceruri, alături de Fiul ei. Moartea i-a fost senină și blândă, pe patul de acasă, înconjurată de femeile din comunitate, care o iubeau și de apostolii care o prețuiau.
După ce sufletul i s-a stins, apostolii au dus trupul Maicii Domnului în cripta aleasă din Grădina Ghetsimani și au rămas să îl vegheze timp de trei zile, așteptându-l și pe Apostolul Toma, care nu ajunsese la înmormântare.
După trei zile, când a sosit Toma, el a cerut să o mai vadă o dată pe Fecioara Maria și au coborât toți în criptă, dar mare le-a fost mirarea când au găsit mormântul gol, în care rămăsese doar giulgiul. Atunci au înțeles că Maica Domnului fusese chemată în Împărăția lui Dumnezeu.
De ce se crede că mormântul Maicii Domnului se află la Ierusalim
Un document scris în ebraica veche despre „Adormirea Mariei” susține că însuși Iisus i-ar fi indicat Apostolului Petru să se ocupe de înmormântarea mamei sale și să aleagă un loc în: „grădina Ghetsimani, în afara zidurilor Ierusalimului, în Valea Iosafat, vale străbătută de pârâul Cedron”. Mai multe izvoare scrise menționează tot Ierusalimul drept locul în care a trăit Maria în ultimii ani ai vieții și în care a și murit.
Conform „Faptelor Sfântului Apostol Ioan”, scrisă de Prohor, Evanghelistul Ioan ar fi plecat la Efes fără Maica Domnului, la o vârstă înaintată și în mod cert, după moartea ei. S-au mai găsit și două scrisori trimise de Sf. Ignație către Sf. Evanghelist Ioan în jurul anului 370 în care se poate citi că Sfânta Fecioară și-a petrecut ultimele zile în Ierusalim.
Scrisoarea lui Dionisie Pseudo-Areopagitul către Episcopul Titus (363), relatarea lui Ioan despre Adormirea Mariei (secolul al V-lea) și „Cartea Prea Sfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu” a lui Pseudo-Meliton de Sardes (secolele V-VI) plasează mormântul în Grădina Ghetsimani. Astfel, printr-o înțelegere tacită între biserici, cripta din Valea Chedronului de la Ierusalim este considerată mormântul gol al Maicii Domnului.
Mărturii arheologice
Împărăteasa Elena ar fi găsit galeria în care a fost depus trupul Maicii Domnului, la începutul anilor 300, când a făcut mai multe vizite la Ierusalim. Aici, Împărăteasa a ridicat o mică biserică de piatră, în partea de nord a Grădinii Ghetsimani, pentru a marca locul mormântului. Alți împărați și patriarhi dispun construcția unor biserici mai mari în acest loc, iar vechiul sanctuar devine o criptă subterană. Bisericile construite la suprafață au fost distruse în mai multe rânduri și reconstruite de creștini, dar cripta din subteran a rezistat atacurilor.
Începând cu anul 1757, mormântul Maicii Domnului a revenit Bisericii Ortodoxe Grecești. Săpăturile arheologice efectuate în 1972 au confirmat faptul că mormântul se afla în spațiul unui cimitir creștin datând din secolul I și că structura sa inițială, cu trei camere, corespunde tehnicii folosite în acea perioadă.
Icoana făcătoare de minuni de la Mormântul Maicii Domnului
Din biserica aflată la suprafață, mai precis din curtea ei interioară, se coboară 48 de trepte către bazilica veche din secolul al V-lea, care adăpostește mormântul. Cripta este săpată în piatră albă și găzduiește trei paraclise, paraclisul Sfinților Părinți Ioachim și Ana, cu un mic altar de închinare, și paraclisul lui Iosif, soțul Fecioarei Maria.
Piatra de mormânt a Maicii Domnului se află în cea mai adâncă parte a criptei și este săpată la mijloc după forma trupului ei, cum era obiceiul în acele vremuri la evrei. În spatele mormântului este așezată Icoana Maicii Domnului Ierusalimiteanca, știută drept o icoană puternică și făcătoare de minuni. La altarul mormântului slujesc doar ortodocșii creștini, dar mai au altare de slujbă și celelalte trei biserici creștine și anume Biserica Romano-Catolică, Biserica Armeană și cea Coptă.
