Capela Sixtină – istoric, legende și lucruri interesante despre cel mai apreciat obiectiv turistic din Vatican

Descoperă curiozități și lucruri mai puțin știute despre Capela Sixtină:

Despre Capela Sixtină

Capela Sixtină, capela papală din Palatul Vatican, a fost ridicată în perioada 1473-1481 de arhitectul Giovanni dei Dolci pentru Papa Sixtus al IV-lea (de unde și numele). Capela este renumită pentru frescele sale renascentiste create de Michelangelo.

Capela Sixtină este o clădire dreptunghiulară din cărămidă, cu șase ferestre arcuite pe fiecare dintre cei doi pereți principali (sau laterali) și un tavan boltit. Exteriorul capelei este destul monoton și neîmpodobit, dar pereții și tavanul interior sunt decorate cu fresce ale multor maeștri ai Renașterii florentine.

Cine a pictat Capela Sixtină

Frescele de pe pereții laterali ai capelei au fost pictate între 1481 și 1483. Pe peretele de nord sunt șase fresce care înfățișează evenimente din viața lui Hristos, pictate de Perugino, Pinturicchio, Sandro Botticelli, Domenico Ghirlandaio și Cosimo Rosselli.

Recomandări

Care sunt cele mai bune oferte la energie după liberalizarea pieței, în funcție de zona unde locuiești

Pe peretele de sud sunt alte șase fresce care înfățișează evenimente din viața lui Moise, realizate de Perugino, Pinturicchio, Botticelli, Domenico și Benedetto Ghirlandaio, Rosselli, Luca Signorelli și Bartolomeo della Gatta.

Deasupra acestor lucrări, fresce mai mici între ferestre înfățișează diverși papi. Pentru marile ocazii ceremoniale, cele mai joase porțiuni ale pereților laterali au fost acoperite cu o serie de tapiserii înfățișând evenimente din Evanghelii și Faptele Apostolilor. Acestea au fost proiectate de Rafael și țesute în 1515-1519, la Bruxelles.

Cele mai importante lucrări de artă din capelă sunt însă frescele lui Michelangelo pe tavan și pe peretele de vest din spatele altarului. Frescele de pe tavan, cunoscute în mod colectiv sub numele de Tavanul Sixtin, au fost comandate de Papa Iulius al II-lea în 1508 și au fost pictate de Michelangelo în anii 1508-1512. Ele înfățișează incidente și personaje din Vechiul Testament. Fresca Judecata de Apoi de pe peretele vestic a fost pictată de Michelangelo pentru Papa Paul al III-lea în perioada 1534-1541. Aceste două fresce gigantice sunt printre cele mai mari realizări ale picturii occidentale.

Recomandări

Daniel David, ministrul Educației, a povestit pentru Libertatea cum a dat Bacalaureatul, în 1991: „Nici foarte greu, nici foarte important”

Fiind capela proprie a Papei, Capela Sixtină este locul principalelor ceremonii papale și este folosită de Colegiul Sacru al Cardinalilor pentru alegerea unui nou papă atunci când există un post vacant.

Descoperă cele mai cunoscute obiective turistice din Europa.

Povești și legende despre Capela Sixtină

Când și-l imaginează pe Michelangelo creându-și frescele legendare, majoritatea oamenilor presupun că stă întins. Dar, de fapt, artistul și asistenții săi au folosit schele de lemn care le-au permis să stea în picioare și să ajungă la tavan. Michelangelo însuși a proiectat sistemul unic de platforme care au fost atașate de pereți cu console. Impresia pe care o au oamenii cum că Michelangelo a pictat tavanul stând întins pe spate ar putea veni din filmul din 1965 „Agonia și extazul”, în care Charlton Heston a portretizat geniul din spatele tavanului Capelei Sixtine.

În 1509, Michelangelo a descris încordarea fizică a proiectului Capelei Sixtine prietenului său Giovanni da Pistoia. „Deja mi-a crescut gușă din cauza acestei torturi”, a scris el într-o poezie care a fost cu siguranță oarecum ironică. El a continuat să se plângă că „i se strânge stomacul sub bărbie”, și „coloana vertebrală este înnodată din cauza îndoirii”. El a încheiat cu o afirmație că nu ar fi trebuit să-și schimbe munca de zi cu zi: „Nu sunt în locul potrivit, nu sunt pictor”.

Recomandări

FMI, un Robin Hood care ia de la săraci ca să salveze pilele, amantele și sinecurile politrucilor

Curiozități despre Capela Sixtină

Tavanul cu fresce al Capelei Sixtine a rezistat remarcabil de bine în cele cinci secole de la finalizarea sa. Lipsește o singură componentă mică: o parte a cerului din panoul care înfățișează evadarea lui Noe din marele potop biblic. Secțiunea de tencuială pictată a căzut pe podea și s-a spulberat în urma unei explozii la un depozit de praf de pușcă din apropiere, în 1797. În ciuda aparentei rezistențe a tavanului, experții sunt îngrijorați că traficul pietonal de la milioanele de oameni care vizitează Capela Sixtină în fiecare an continuă să reprezinte o problemă serioasă.

Când a fost însărcinat să picteze tavanul Capelei Sixtine, Michelangelo avea 30 de ani. La această vârstă, avea o bună reputație ca sculptor. Munca lui la această capelă glorioasă nu a fost o distracție și joc, au fost dezamăgiri, certuri, ezitări, întreruperi. Aceste lucruri nu au venit doar de la oamenii cu care a lucrat, ci și de la membrii familiei sale.

Când Michelangelo a început să lucreze la pereți, o mare parte a lucrării sale s-a mucegăit. Michelangelo a trebuit să picteze din nou o mare parte a lucrării sale. Lucrarea a ținut de atunci și până astăzi.

Capela Sixtină, locul unde sunt aleşi papii

Conclavul, unul dintre cele mai vechi și secrete procese electorale din lume, este adunarea cardinalilor Bisericii Catolice, organizată pentru alegerea unui nou papă. Cardinalii votează până când un candidat obține o majoritate de două treimi plus unu. Dacă, după nouă zile, niciun candidat nu obține majoritatea necesară, se organizează un vot final între cei doi cardinali cu cel mai mare număr de voturi în turul anterior.

Primul conclav ținut în Capela Sixtină a avut loc în 1492, iar din 1878, aici s-au desfăşurat toate conclavurile.

Odată, cardinalii erau ţinuţi închiși în Capela Sixtină până la încheierea alegerilor, ceea ce putea constitui o problemă, având în vedere că, în secolul al XIII-lea, a fost nevoie de aproape trei ani pentru a alege un succesor al Papei Clement al IV-lea.

Astăzi, lucrurile se desfăşoară diferit, iar cardinalii, după votarea din Capela Sixtină, rămân la mică distanță, în Casa di Santa Marta.

În timpul conclavului din 2013, au fost necesare cinci tururi de scrutin înainte de alegerea unui nou papă, întregul proces durând puțin sub 27 de ore. În schimb, conclavul din 2005 s-a încheiat în aproximativ 24 de ore, după doar patru tururi de scrutin.

Respectând tradiţia, conclavul din 2025 pentru alegerea noului papă după moartea lui Francisc I este organizat în aceeaşi capelă.

Papa Francisc a murit la 21 aprilie 2025, în a doua zi de Paște. Liderul Bisericii Catolice a încetat din viață la 88 de ani, în urma unei infecții.

Descoperă cele mai frumoase locuri de vizitat în Italia