Carmen Brumă la „Prima dată”: cum îți înveți copilul să NU mănânce pe fond emoțional

Cele mai puternice emoții sunt generate de primele trăiri

Brumă subliniază că experiențele trăite pentru prima dată sunt cele care lasă amprentele cele mai puternice, deoarece activează intens secreția de dopamină, neurotransmițătorul plăcerii și recompensei.

Potrivit acesteia, curajul autentic nu este lipsa fricii, ci pasul pe care îl facem în ciuda fricii. Fiecare început – fie că este vorba de o nouă carieră, fie de participarea la un maraton – este o ocazie de a testa și consolida acest curaj. Stima de sine, afirmă specialista, nu este un dar înnăscut, ci o structură construită prin reușite și, paradoxal, prin eșecuri.

„Eșecul nu are doar o parte negativă, el este, de fapt, o școală teribilă și o experiență de învățare,” subliniază Brumă, pledând pentru o regândire a modului în care percepem greșelile.

Mâncarea, ca refugiu emoțional sau recompensă, reprezintă un risc major

O temă centrală abordată este criza alarmantă a obezității. Deși toți oamenii își doresc să fie sănătoși, statisticile arată o deteriorare continuă, ajungându-se, în premieră, ca la nivel global, supraponderalitatea să depășească subponderea.

Cauza majoră este identificată în utilizarea mâncării ca refugiu emoțional. În loc să-și trăiască emoțiile, oamenii (și copiii) ajung să le „mănânce”—fie că este vorba de tristețe, bucurie excesivă sau plictiseală.

Un pericol major este asocierea pe care părinții o fac inconștient între mâncare și recompensă sau consolare („Meriți o prăjitură!”). Această practică îi învață pe copii să folosească alimentele pentru a-și gestiona stările interioare.

Necesitatea de a face distincția între foamea fizică reală și foamea emoțională

Pentru a combate acest fenomen, Carmen Brumă insistă asupra necesității de a învăța distincția între foamea fizică reală și foamea emoțională.

Foamea Fizică apare treptat, este localizată în zona stomacului și nu este pretențioasă în alegerea alimentelor.

Foamea Emoțională apare brusc, adesea la scurt timp după masă, și cere întotdeauna alimente nesănătoase (dulciuri, fast-food).

Specialista recomandă părinților să nu interzică total dulciurile, transformându-le în „fructe oprite”, ci să le condiționeze. Prin introducerea unor reguli de bază – cum ar fi consumul obligatoriu de legume și fructe înainte de orice desert – cantitatea de dulce consumată scade drastic, transformând desertul într-o chestiune pur simbolică.

Emisiunea integrală poate fi urmărită și pe canalul de YouTube al Ralucăi Hagiu

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE