Comoară din aur roman găsită de doi arheologi amatori, cu peste 140 de monede vechi de o valoare uriașă
Urmărește Libertatea in Google Discover
O comoară din aur roman a fost găsită în Luxemburg de doi arheologi amatori. Aceștia au găsit peste 140 de monede vechi din secolele IV și V, de o valoare uriașă. În același loc, cei doi arheologi amatori au mai descoperit și fundațiile unei fortificații romane.
Cuprins:
- Doi arheologi amatori au găsit 141 de monede de aur din vremea Imperiului Roman
- Cele două persoane care au descoperit monedele au primit 300.000 de euro
- O fortificație romană a fost descoperită sub pământ în aceeași zonă
- Care este povestea din spatele celor 141 de monede descoperite
- Întrebarea rămasă fără răspuns: de ce a fost ascuns tezaurul
- Cercetătorii au identificat și monede neobișnuite pe care le cred false
Doi arheologi amatori au găsit 141 de monede de aur din vremea Imperiului Roman
Descoperire extraordinară în nordul Luxemburgului: doi arheologi amatori au scos la lumină o comoară formată din 141 de monede din aur roman, datând din secolele IV și V, alături de fundațiile unei fortificații romane, relatează portalul italian de știri Il Messaggero.
Conform Ministerului Culturii din Luxemburg și Institutului Național pentru Cercetare Arheologică (INRA), care au anunțat descoperirea în decembrie 2024, aceasta reprezintă un moment important pentru înțelegerea istoriei imperiului roman.
Monedele găsite, cunoscute sub numele de „solidi”, erau principala monedă din aur a Imperiului Roman târziu. Acestea au fost bătute în numele a nouă împărați care au domnit între anii 364 și 408 d.Hr. Primele 38 de monede au fost descoperite de cei doi arheologi amatori, care au notificat imediat autoritățile.
Cele două persoane care au descoperit monedele au primit 300.000 de euro
Conform legislației privind patrimoniul cultural din Luxemburg, statul a acordat descoperitorilor o compensație de 308.600 de euro, mai precizează sursa citată.
Valoarea ridicată a tezaurului se datorează atât stării excelente de conservare a monedelor, cât și rarității unor exemplare. Printre acestea se numără trei monede bătute în numele lui Eugenius, un uzurpator care a condus Imperiul Roman de Apus doar doi ani, între 392 și 394 d.Hr.
„Este extrem de rar să poți studia un tezaur antic în întregime și în contextul său arheologic”, au subliniat reprezentanții ministerului, citați de portalul italian de știri.
O fortificație romană a fost descoperită sub pământ în aceeași zonă
Excavațiile arheologice, desfășurate între anii 2020 și 2024, au scos la iveală, pe lângă tezaur, fundațiile unei clădiri fortificate din perioada romană târzie. Specialiștii INRA au identificat structura ca fiind un „burgus”, o mică fortificație, similară unui turn fortificat. Potrivit ipotezelor cercetătorilor, monedele ar fi fost inițial depozitate într-un recipient, probabil o pungă, care s-a descompus în timp, iar lucrările agricole ulterioare ar fi contribuit la împrăștierea acestora în sol.
Zona a fost utilizată intens, inclusiv în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în timpul Bătăliei de la Ardeni (1944-1945), ceea ce a complicat săpăturile. Arheologii au colaborat cu Serviciul pentru Dezamorsarea Munițiilor Explozive al armatei luxemburgheze pentru a garanta siguranța operațiunilor.
Care este povestea din spatele celor 141 de monede descoperite
Analiza numismatică a dezvăluit că monedele au fost bătute între anii 364 și începutul secolului al V-lea. Cele mai vechi piese datează din 364, iar o mare parte dintre ele provin din orașe importante ale Imperiului Roman. Astfel, 38 de monede au fost emise la Treviri, un important centru imperial situat la aproximativ 45 de kilometri de Holzthum, iar alte 33 provin din Antiohia (sudul Turciei actuale).
Un aspect deosebit al tezaurului este reprezentat de prezența a 17 monede bătute la Nicomedia (în apropierea Mării Marmara), toate datând din perioada 364-367 d.Hr. Potrivit cercetătorilor, aceasta este o trăsătură rar întâlnită în alte descoperiri similare din epocă. În baza datelor disponibile, ei sugerează că monedele ar fi putut ajunge în regiune împreună cu împăratul Valentinian I, care a fost proclamat la Ancyra (Ankara de astăzi) în 364 și ulterior s-a mutat în Italia și Galia.
Întrebarea rămasă fără răspuns: de ce a fost ascuns tezaurul
Determinarea motivului pentru care monedele au fost ascunse și de ce nu au fost recuperate rămâne incertă. Cele mai recente piese din tezaur sunt două solidi bătute la Sirmium (Serbia de astăzi) în 394-395 d.Hr., precum și o monedă emisă la Milano între anii 394 și 402. Pe baza acestor date, cercetătorii estimează că tezaurul ar fi putut fi îngropat în jurul anului 395 sau puțin mai târziu.
„Nu există situații sau evenimente istorice la care să putem asocia direct depunerea și ne-recuperarea tezaurului din Holzthum”, menționează autorii studiului, citați de Il Messaggero.
De asemenea, ei adaugă că regiunea a rămas relativ stabilă până la începutul secolului al V-lea. Astfel, motivul pentru care aurul a fost îngropat și abandonat rămâne o enigmă.
Cercetătorii au identificat și monede neobișnuite pe care le cred false
În cadrul analizei detaliate a tezaurului, cercetătorii au identificat și câteva monede neobișnuite. Două dintre ele, rupte, au un miez din metal comun acoperit cu un strat subțire de aur, iar una este considerată foarte probabil o imitație. De asemenea, o altă monedă prezintă o lucire neobișnuit de întunecată și pare să conțină cantități semnificative de argint sau de staniu, deși compoziția exactă nu a fost încă analizată.
Astfel de descoperiri nu sunt neobișnuite în contextul tezaurelor romane, iar ele oferă o oportunitate valoroasă pentru a înțelege mai bine practicile economice și monetare din acea perioadă.
Deși săpăturile au durat patru ani, este posibil ca nu toate monedele să fi fost recuperate. Intervențiile agricole și bătăliile din timpul războiului ar fi putut modifica poziția obiectelor sau chiar să le împrăștie. „Nu este deloc sigur că întregul tezaur de peste 140 de monede a fost recuperat”, avertizează cercetătorii.
