Ilie Bolojan, premier demis pe 5 mai prin moțiunea de cenzură PSD-AUR, a prezentat luni, 19 octombrie, bilanțul activității în fruntea Guvernului, cu o zi înainte ca Executivul Luca Niculescu să fie învestit în Parlament.
Cuprins:
„A fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a afirmat Bolojan la ultima conferință de presă ca premier în funcție.
Și a continuat: „În iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă bazată exclusiv pe consum, pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată”.
„Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi și nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efecte imediate. Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru”, a completat premierul interimar.
Apoi a detaliat: „Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire. Unele decizii au fost grele. Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai”.
„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective. Le mulțumesc tuturor românilor, pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens”, a mai susținut el.
Bolojan s-a referit apoi și la partidul condus de Sorin Grindeanu: „PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze guvernul și să tergiverseze lucrurile. Reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta. Ar fi vrut, probabil, ca acest guvern să facă ceea ce au făcut și alte guverne, adică să amâne până când lumea uită. Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România astăzi ar fi fost într-o situație cu mult mai bună”.
„Însă reformele afectau interese puternice. Am pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse fără să ofere servicii. Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți”, a mai spus prim-ministrul încă în funcție la ultima conferință în această calitate.
Ilie Bolojan a fost premierul României timp de un an și 4 luni, adică din iunie 2025, și este președinte PNL cu puteri depline din iulie 2025.
Cu câteva ore în urmă, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan din iulie 2025, a anunțat că își dă demisia, în contextul în care noul Cabinet, cel al premierului desemnat Luca Niculescu, urmează să primească votul de învestitură al Parlamentului marți, 20 octombrie.
Reamintim că România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut trei nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (4 iunie), care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, Adrian Veștea (14 iunie), al cărui guvern a fost respins, și Siegfried Mureșan (17 septembrie), al cărui Guvern a picat și el la votul din Parlament.
Pe 5 octombrie, Nicușor Dan a desemnat al patrulea premier, pe Luca Niculescu. În urma deciziei PNL de a vota Guvernul Niculescu, format din 11 miniștri PSD, noul Cabinet va trece la votul din Parlament, pe 20 octombrie.