Cum s-au descurcat editurile în 2021 în țara cu cele mai mici vânzări de carte din UE. Topul profiturilor și o amenințare pentru acest an
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Salonul de carte Bookfest abia încheiat a reprezentat o „gură de oxigen” pentru editurile importante din România. Nu există cifre auditate ori rapoarte de vânzări, dar editurile au profitat de vânzări directe, cash-flow-ul fiind esențial în supraviețuirea afacerilor editoriale aflate sub presiunea scumpirii hârtiei (70% din declarațiile editorilor), a inflației, a costurilor tipografice și a perturbării lanțurilor de aprovizionare.
Vânzările înregistrate la Bookfest n-au temperat decât pe moment temerile și stresul într-un an în care se suprapun mai multe crize. La criza pandemică se adaugă în prezent criza sistemului de învățământ (analfabetismul funcțional), care nu încurajează lectura, criza tarifelor la energia electrică, criza forței de muncă și criza morală a societății românești. Cu declarații optimiste și PR-istice de genul „tinerii sunt atrași mai mult de lectură” nu se face „primăvară” în piața editorială. Să nu ne mințim! România rămâne în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința vânzărilor de carte, cu un consum anual de 4-5 euro per capita.
Marea dificultate în evaluarea acestei piețe, foarte importantă pentru spiritul și educația unui popor, rămâne absența unei monitorizări independente care să arate vânzările auditate ale editurilor, așa cum există Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), instituție care monitorizează tirajele publicațiilor, traficul site-urilor, vânzările de publicitate din radio, internet și outdoor. O astfel de instituție care să monitorizeze tirajele vândute ar conduce la transparentizarea pieței editoriale și la evaluări precise asupra consumului de carte din România. Sigur, pentru cititori, această chestiune este un moft, dar pentru antreprenorii din industria editorială, astfel de cifre auditate ar reprezenta un reper în business.
Singurul reper cât de cât viabil în evaluarea pieței de carte din România îl reprezintă bilanțurile financiare pe care companiile, în speță editorii, le depun în fiecare an la Ministerul Finanțelor.
Am calculat cu „creionul pe hârtie” cifrele de afaceri și profiturile/pierderile pentru 101 edituri din România pentru anul 2021. Anul trecut, cele 101 edituri pe care le-am monitorizat au înregistrat o cifră totală de afaceri de 121,2 milioane de euro, mai mare cu 17,5% față de anul (de groază) 2020.
Este o creștere eroică, dacă ne amintim că majoritatea lansărilor editoriale s-au desfășurat în online, restricții au perturbat accesul în librării, târgurile de carte nu s-au ținut în format fizic, iar Ministerului Culturii nici nu i-a păsat de soarta cărții. De altfel, editorii s-au obișnuit, de-a lungul anilor, cu ignoranța și indolența oamenilor din Ministerul Culturii. Creșterea de 17,5% poate părea o „rază de speranță” pentru revenirea pieței editoriale, dar inflația, criza energetică și scumpirea hârtiei, care au apărut între timp, au mai diminuat din optimismul editorilor.
Profitul net cumulat la nivelul celor 101 edituri, la finele anului 2021, a fost de 19,8 milioane de euro. O precizare: să nu-și închipuie cititorii că această sumă a intrat în buzunarele editorilor care și-au cumpărat Mercedesuri și au plecat în vacanțe în Dubai. Costurile de editare se acoperă greu, în timp, cartea nu este un produs de larg consum în România. Este vorba de raportări contabile, pe baza facturilor emise, dar banii se încasează greu de la librari, așa încât industria suferă de lichidități. Altfel spus, profitul arată bine pe hârtie.
Din cele 101 edituri monitorizate, doar 9 au raportat pierderi. De asemenea, în primele 29 de edituri importante, doar două au suferit scăderi ale cifrelor de afaceri comparativ cu 2020. Anul 2021 a fost mult mai bun decât primul an de pandemie, editorii s-au mișcat cu entuziasm, crezând că au depășit criza generată de COVID-19, numai că spre sfârșitul anului trecut au fost loviți, ca toți antreprenorii, de alte crize. Între timp, prețurile la cărți au crescut și puterea de cumpărare a românilor a scăzut. Cartea pare să fie o victimă sigură a crizei care nu se va încheia prea curând.
Topul editurilor, după cifra de afaceri
Totuși, pentru posteritate, să notăm editurile cu cele mai mari cifre de afaceri în 2021, conform bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor, calculate cu cursul mediu BNR de 4,92 de lei/euro:
Grup Editorial Litera - 18,7 milioane de euro (creștere de 15% față de 2020)
Art Klett - 6,9 milioane de euro (+18,3%)
Polirom - 5,8 milioane de euro (+1%)
Trei - 5,5 milioane de euro (+32%)
Paralela 45 - 4,5 milioane de euro (+22,3%)
Humanitas - 4,3 milioane de euro (+14,5%)
Booklet - 4,2 milioane de euro (+41,4%)
Curtea Veche Publishing - 3,9 milioane de euro (+20%)
Didactica Publishing House - 3,2 milioane de euro (+8,6%)
Sinapsis Publishing - 3,1 milioane de euro (54,5%)
Nemira Publishing House - 3,05 milioane de euro (38,7%)
Monitorizarea noastră arată că, în 2021, au fost în total 29 de edituri care au raportat cifre de afaceri de peste 1 milion de euro.
<em>O altă precizare importantă: din top lipsește </em><strong><em>Grupul Editorial Art</em></strong><em>, un jucător important pe piața editorială, pentru că la ora redactării acestui articol nu figura cu bilanțul pe site-ul Ministerului Finanțelor.</em>
Topul profitului
Editurile cu cele mai mari profituri contabile la sfârșitul anului 2021 au fost:
Grup Editorial Litera - 2,2 milioane de euro
Booklet - 1,3 milioane de euro
Trei - 1,2 milioane de euro
Art Klett - 996.000 de euro
Curtea Veche Publishing - 838.000 de euro
Sinapsis Publishing - 734.000 de euro
Paralela 45 - 664.000 de euro
Aramis Print - 632.000 de euro
Didactica Publishing House - 585.000 de euro
Polirom - 565.000 de euro
Humanitas - 430.000 de euro
Humanitas Fiction - 307.000 de euro
RAO - 160.000 de euro
Nemira - 339.000 de euro
Și marile lanțuri de librării au traversat al doilea an de pandemie cu rezultate importante, în ciuda restricțiilor sanitare. Compania Direct Client Services, care operează rețeaua de librării Cărturești, a raportat, în 2021, o cifră de afaceri de 46,5 milioane de euro, în creștere cu 53,2% față de anul precedent, și un profit net de 2,8 milioane de euro.
Trebuie precizat că librăriile nu vând doar cărți, ci și alte produse culturale. Este imposibil cu datele de la Ministerul Finanțelor să evaluăm numai vânzările de carte.
Librăriile Humanitas, pe pierdere
Librăriile Humanitas au înregistrat o cifră de afaceri de 4,1 milioane de euro, mai mare cu 22% față de 2020, și a raportat pierderi la finalul anului de 141.000 de euro. Sunt pierderi mai mici decât în primul an de pandemie (-283.000 de euro).
Compania de Librării București (CLB) a avut afaceri de 10,2 milioane de euro, în creștere cu 14,2%, și un profit net de 693.000 de euro.
Pentru anul (complicat) 2022, editorii, librarii și cititorii (câți au mai rămas în România) nu trebuie decât să-și păstreze optimismul. Spor la citit!
Foto: Inquam Photos/ Bogdan-Ioan Buda
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
