De ce am ajuns în coada clasamentului UE la cărți citite. Explicațiile pe care le dau două edituri, un organizator de târg de carte și un antropolog
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Stăm prost sau foarte prost la cărți cumpărate și citite. O arată clasamentele Eurostat, o spun editurile și chiar românii de rând. Un pic peste 6% din români citesc cărți. Și chiar dacă anaflabetismul funcțional a urcat la 42%, banii alocați de guvern pentru educație nu depășesc 2,1% din PIB. Ce soluții mai avem în aceste condiții?
Cuprins:
- Antropolog: „Formatul video s-ar putea să înlocuiască cuvântul tipărit”
- Târgurile de carte, un potențial de a atrage cititori
- Cum încearcă tinerii să readucă lectura la modă în Cluj
- „Aproape nimeni nu este interesat să se implice în evenimente culturale”
- O vină o poartă lipsa unei educații timpurii
- „Nu avem un proiect de țară pe bune”
- Vânzările de carte în 2022: cea mai mică cifră din UE
- Ce rol au editurile în consumul de carte
- Ce-și doresc românii să citească
- „Se simte o atitudine elitistă care prezintă lectura cărților”
- Biblioteca smart de 7.000 de euro
- Soluții posibile
În ciuda faptului că 15.000 de exemplare din volumul de memorii al prințului Harry au fost epuizate din stocurile Editurii Nemira la o zi după lansarea pe piața din România, studiile care privesc cititul arată că media unui român este de o carte pe an. Un german, de exemplu, ajunge și la 16 cărți citite pe an.
De ce nu citesc românii? Este întrebarea pe care am pus-o mai multor editori, reprezentanți ai industriei de carte și unui antropolog, pentru a înțelege care sunt cauzele și ce posibile soluții au ei pentru a încuraja oamenii să citească.
Antropolog: „Formatul video s-ar putea să înlocuiască cuvântul tipărit”
Radu Umbreș, antropolog, vede cauze „multe și complexe” pentru situația culturală din România, în prezent:
- „costurile relativ ridicate ale cărților raportate la puterea de cumpărare”,
- „oferta de carte limitată cantitativ și îngustă ca subiecte”,
- „competiția pentru timpul oamenilor din partea televizorului, a internetului și social media”.
Lector în antropologie la SNSPA, Umbreș subliniază și formele în care lectura cărților este introdusă în viața copiilor și a tinerilor, cât și „reprezentările culturale ale lecturii, ca o activitate specifică doar anumitor categorii de oameni”.
Umbreș susține că cererea și consumul de carte în formă fizică (pe hârtie) are perspective relativ reduse de a crește, în timp ce formatele digitale de text vor avea mai mai mult succes.
1,5 milioane de ore de lectură în limba română au ascultat românii în anul 2022, potrivit <a href="https://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/291201/romanii-nu-prea-mai-citesc-carti-dar-le-asculta-1-5-milioane-de-ore-carti-in-limba-romana-ascultate-in-2022.html#gref">publicației Wall-Street</a> care îl citează pe directorul Voxa, prima platformă de audiobookuri și e-bookuri în limba română.
„Cărțile electronice (text sau audio) se potrivesc cu dispozitivele folosite zilnic de potențiali cititori, au costuri mai reduse și, deci, pot fi oferite la prețuri atractive. Totuși, formatul video spre care se îndreaptă internetul este deosebit de atractiv pentru mintea umană și s-ar putea să înlocuiască într-o anumită măsură (și în unele cazuri definitiv) cuvântul tipărit”, explică Radu Umbreș.
Târgurile de carte, un potențial de a atrage cititori
Un mare potențial în atragerea cititorilor îl reprezintă târgurile de carte. Spre exemplu, Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT), organizat în septembrie anul trecut, a fost vizitat de peste 50.000 de oameni, în cele patru zile cât a ținut evenimentul. Connie Chifor, PR-ul târgului de carte Gaudeamus, a declarat că ediția de anul trecut din București a avut peste 70.000 de vizitatori.
Lansat în 2013, odată cu Electric Castle, FICT s-a dezvoltat organic, datorită proiectelor care au avut ca scop creșterea interesului în societate pentru lectură. „De la carte pornește totul”, spune Gabriel Bota, directorul festivalului. Evenimentul a avut norocul de a aduna o comunitate de tineri care cred că viitorul lor stă în lectură.
Cum încearcă tinerii să readucă lectura la modă în Cluj
De la înființare, echipa FICT a organizat mai multe inițiative la Cluj, pentru a încuraja lectura. La „Marșul Lecturii” au participat mii de tineri din școlile și liceele din oraș. „Autobuzul FICT” a circulat de la un capăt al altuia al orașului și, timp de o săptămână, cine citea în autobuz circula gratuit. Organizatorii au avut și o tentativă de a intra în Cartea Recordurilor, în 2018, când peste 3.000 de oameni au citit timp de 11 ore.
Tot ei au înființat și „Biblioteca din scara de bloc”, proiect preluat și în alte orașe.
Un alt demers cu obiectiv cultural a fost „Read & Ride 2 Arctic Circle”, desfășurat anul trecut, când Bota alături de colegul său Rudolf Nyari au străbătut cu bicicleta (fără asistență) trei țări (Finlanda, Suedia și Norvegia) până la Nordkapp.
Au citit pe drum, au ținut un jurnal și au convins peste 8.000 de tineri să citească și să facă sport, susțin organizatorii.
„Aproape nimeni nu este interesat să se implice în evenimente culturale”
Este din ce în ce mai greu să creeze astfel de proiecte, spune Gabriel Bota, din cauza lipsei de implicare a companiilor private. Festivalul Transilvania a fost susținut de Primăria Cluj cu suma de 200.000 de lei, în timp ce restul banilor au fost strânși de la sponsori și parteneri. „Cu greu” însă, spune Bota.
Aproape nimeni nu mai este interesat să se implice în evenimentele culturale, ROI-ul (rata de recuperare a investiției, n.r.) este greu de definit, însă impactul pe termen lung este esențial și necesar.
Directorul FICT susține că lipsa de interes a oamenilor s-a văzut și în clipa în care au încercat să obțină donații. La începutul anului 2022 au produs un spectacol original de poezie, muzică și dans, unde intrarea a fost liberă și au participat 230 de oameni. Deși feedback-ul a fost pozitiv, iar publicul avea posibilitatea să doneze, „realitatea a fost neplăcută. S-au făcut 12 donații, iar suma strânsă a fost de 900 de lei, nici 7% din cât i-a costat producția”.
O vină o poartă lipsa unei educații timpurii
„Este un cerc vicios. Dacă adulții nu citesc, există mai puține șanse ca și cei mici să prindă drag de lectură”, crede Andreea Lupescu, PR al Editurii Nemira.
„Aici ar trebui să intervină educatorii și sistemul de învățământ, cu scopul de a transforma lectura în ceva plăcut, distractiv, dezirabil, dar situația nu este roz, iar statisticile vorbesc de la sine”, mai spune ea.
Subliniază importanța educației timpurii și Claudia Fitcoschi, brand manager al Editurii Polirom. Susține că statisticile îngrijorătoare reprezintă pentru ea „expresia cantitativă a fragilității unei industrii cu care este deja familiară”.
„Nu avem un proiect de țară pe bune”
Dar nu doar părinții sau familia au o responsabilitate în a-i încuraja pe copii să citească. Rolul educației din instituțiile de învățământ este vital, mai crede reprezentanta Polirom.
Românii nu mai citesc, pentru că „nu se lucrează la asta ca la un proiect pe termen lung, nicio instituție a statului nu face pe bune ceva în sensul ăsta”.
România Educată, proiectul inițiat de președintele Klaus Iohannis în 2016, cuprinde doar șase școli-pilot până în acest moment. Dezbaterile pe seama stagnării lui au fost intense, în 2022, în rândul specialiștilor din educație.
Fără niște Ministere ale Culturii și Educației, care să se impună, schimbarea nu poate fi făcută, explică la Libertatea și directorul FICT.
„Țările din Europa au înțeles că dacă au cultură și educație atunci au și o economie funcțională, România încă nu a înțeles asta. Dacă n-avem carte nu vom avea niciodată spitale, autostrăzi, școli. E atât de simplu! România de azi nu are o carte în casă, în schimb are tot ceea ce-i lipsește”, spune Bota.
Vânzările de carte în 2022: cea mai mică cifră din UE
Pentru lectură, românii alocă cei mai puțini bani din UE, piața de carte fiind estimată la 130 de milioane euro anual față de cea din Germania de 3,7 miliarde de euro, informează <a href="https://www.mediafax.ro/economic/piata-de-carte-in-2022-costuri-in-crestere-preturi-mai-mari-cititori-putini-21438787" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Mediafax</a>. Prin comparație, românii au cheltuit de 80 de ori mai mult pe vacanțe în străinătate: undeva la 6 miliarde de euro, record istoric, conform <a href="https://www.mediafax.ro/economic/record-romanii-vor-plati-in-2022-peste-6-miliarde-de-euro-pe-vacante-in-strainatate-21046221" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Ziarului Financiar</a>.
La Nemira, vânzările au crescut, în 2022, susține PR-ul editurii, Andreea Lupescu. Dar asta comparativ cu anul 2021, marcat de pandemie și de restricții. Editura a organizat mai multe evenimente cu cititorii și a lansat primul imprint manga în limba română: NEZUMI by Nemira. O inițiativă care le-a adus un public nou, tânăr.
De asemenea, explică Andreea Lupescu, vânzarea de cărți în format audiobook este pe în creștere. Dar lupte există în continuare.
„Asta nu înseamnă că nu ne confruntăm cu provocări, cum ar fi actuala criză economică și creșterea prețului hârtiei - ceea ce a dus la o implicită creștere a costului de producție a unei cărți”, adaugă ea.
În ceea ce privește Polirom, Claudia Fitcoschi spune că la mijlocul toamnei editoriale din 2022 vânzările erau comparabile cu cele din 2021.
Ce rol au editurile în consumul de carte
„Editurile nu pot face și treaba instituțiilor de stat. Nu se văd proiectele mari, sistemice, care să instituie și să cultive o tradiție a lecturii, să creeze un cadru favorabil consumului de carte”, crede reprezentanta Polirom.
Editura a făcut mai multe acțiuni cu scopul de formare de cititori, de la întâlniri cu elevi și studenți la ateliere de lectură, dezbatere și joacă la clasele primare.
„Tot ceea ce facem are ca scop să apropiem oamenii de lumea cărților și să le prezentăm beneficiile lecturii. Să rezonezi cu ceea ce citești este esențial. Știi cum se spune, fiecare carte are cititorul ei. Trebuie doar să se întâlnească”, completează ideea și Andreea Lupescu.
Nemira a lansat și campanie națională de încurajare și promovare a lecturii, Bookvertising, alături agenția Saatchi and Saatchi. Scopul a fost de a susține literatura română contemporană, motiv pentru care au cărți scrise de autori români în reclamele brandurilor, fapt care le-a oferit mai multă expunere și vizibilitate.
Ce-și doresc românii să citească
„Cea mai vândută carte a editurii de cinci ani încoace, de când a apărut în limba română a fost Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, de Yuval Noah Harari”, precizează Polirom.
La Nemira, topurile în vânzări sunt ocupate de fanii Stephen King și de cei ai lui Matt Haig, un autor care vorbește despre depresie, anxietate, dar și despre frumusețea lumii. Asta se întâmpla înainte de apariția „Rezerva”, cartea prințului Harry.
Cea mai dorită carte la Târgul Gaudeamus din București, în 2022, a fost volumul „Theodoros”, semnat de Mircea Cărtărescu și publicat de Editura Humanitas. Un top al vânzărilor pe edituri a fost publicat de News.ro, dar lista primelor 10 cuprinde doar autori români.
„Se simte o atitudine elitistă care prezintă lectura cărților”
Antropologul Radu Umbreș crede însă că editurile și actorii implicați în industria cărților „ar trebui să înțeleagă mai bine ce nevoi au potențialii cititori, să le ofere lecturi adaptate capacităților și intereselor diferitelor categorii sociale, și să promoveze o imagine a cititului adaptată vieții contemporane”.
În prezent, se simte o atitudine destul de elitistă care prezintă lectura cărților ca fiind rezervată unei pături intelectuale, asociate unui status social elevat. Am putea încerca să schimbăm această reprezentare spre una care să prezinte lectura ca o activitate accesibilă și agreabilă pentru orice om, cu diverse forme de consum de carte adaptate unor tipuri de cititori (de diverse vârste, ocupații, venituri, gusturi).Radu Umbreș, antropolog:
E convins că sistemul educațional ar putea regândi introducerea lecturii către copii, astfel încât să țină cont de interesele lor și alternativele pe care cei mici le au.
„Dacă îi vom forța să citească pentru note, fără să aibă un interes intrinsec în conținutul cărților, riscăm să producem o aversiune față de lectură ce se va reproduce de-a lungul vieții”, mai spune Umbreș.
Biblioteca smart de 7.000 de euro
O soluție ar trebui să vină de la instituțiile statului, crede și directorul FICT.
„Să vină de la Ministerul Culturii și al Educației. Cartea trebuie să fie lângă tineri, fizic. Nu înseamnă că cititul trebuie să excludă celelalte activități ale lor (de ex., social media). Trebuie să facem astfel încât generațiile tinere să redescopere cartea, lectura, cultura”, completează el.
Dă exemplul orășelului Tromso din Norvegia, unde biblioteca municipală a devenit obiectiv turistic, cu ajutorul autorităților. Aici, explică el, tinerii pot bea o cafea, pot socializa, pot citi sau participa la diferite evenimente, motiv pentru care și FICT s-a gândit la un proiect-pilot: „Biblioteci smart în parcurile de copii”, în Cluj, cu intenția de a-l extinde la nivel național. Momentan încă sunt în căutare de finanțări, costul unei biblioteci fiind de 7.000 de euro.
Soluții posibile
„Trebuie facilitat accesul la carte, creat un context prietenos - pentru unii oameni cititul e chiar un lux”, precizează Claudia Fitcoschi.
Lectura va fi iubită doar dacă se investește cu adevărat în educație.Claudia Fitcoschi:
„Citește-i zilnic copilului tău!” este campania Editurii Nemira care-i îndeamnă pe părinți să citească alături de copiii lor, din dorința de a-i încuraja și inspira.
„Trebuie construită de la vârste foarte mici o relație cu cartea ca obiect, în primul rând - cartea pe suport digital included. Cititorii juniori trebuie cuceriți prin metode și instrumente adecvate vârstelor și nevoilor lor, ținând cont de competiția acerbă dintre carte și alte gadgeturi irezistibile (nu numai pentru cei mici)”, completează brand managerul Polirom.
Foto principală: Hepta
Albastru15 16.01.2023, 00:44
1.Mi ar placea sa pot cumpara si citi carti on-line si nu fizic; 2. Cand intru intr o librarie oarecare sau ajung la puncte volante de vanzare a cartilor sunt expuse la prima vedere cartile scrise de politicieni sau de “vedete”. Nu inteleg asta. Am intrebat odata la Humanitas unde gasesc scriitorii romani si mi a fost recomandata cartea unei “vedete” de tot rasul. Si preturile sunt in general mari chiar daca merita banii sunt prea mari de cele mai multe ori.
KarlMariavonWeber 16.01.2023, 01:19
Este ca la film... una este 432 facut de Mungiu pentru expertii in arta cinematografica, alta este Teambuilding facut pentru mase. Asa si cu piata romaneasca de carti. Doar ca acum este aproape exclusiv pentru specialistii in diverse domenii asociate filologiei sau stiintelor socio-umane. Dar asa cum Teambuilding, in lumea filmului, a demonstrat ca se poate si altfel, asa si Irina Binder a demonstrat in lumea cartilor. Deci de acum reteta este stiuta, editurile nu au decat sa produca pentru mase, dupa reteta. Si sa angajeze in top management oameni care stiu sa faca business (productie si vanzari), rodati in alte ramuri ale industriei de entertainment.
dumitrunicolae 16.01.2023, 06:39
Ce ar putea face editurile ar fi să digitalizeze fiecare carte. Sa nu uite ca diaspora e de cel putin 4-5 milioane și măcar 10 la sută citesc. Si nu au acces la cărțile fizice.