Diferența dintre virusuri și bacterii - curiozități și lucruri interesante
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aceste microorganisme minuscule sunt responsabile pentru o mare varietate de boli, de la simple infecții gastrointestinale până la pneumonia care pune viața în pericol. Virusurile, bacteriile și ciupercile au existat pe pământ din timpuri imemoriale și sunt uneori destul de supărătoare pentru oameni. Dar care este diferența dintre virusuri și bacterii?
Ce sunt bacteriile
Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Ele pot trăi în multe tipuri diferite de medii. Bacteriile trăiesc și pe și în corpul uman. Majoritatea bacteriilor nu provoacă nimic rău omului și unele chiar ajută. De exemplu, bacteriile din intestine ajută la digerarea alimentelor.
Există două tipuri de bacterii: Gram-negative și Gram-pozitive. Diferența cheie este prezența unei membrane exterioare suplimentare în bacteriile Gram-negative. Este, în esență, o linie suplimentară de apărare care îngreunează pătrunderea antibioticelor, făcând astfel bacteriile Gram-negative mai dificil de ucis și mai predispuse la dezvoltarea rezistenței.
În corpul nostru, bacteriile locuiesc în sistemul uman de digestie, trăiesc pe pielea noastră și contribuie la metabolismul energetic, la digestie, la funcționarea creierului și la bunăstarea generală. Dar dacă echilibrul acestor bacterii este influențat de o doză de antibiotice sau de sănătatea proastă, atunci disconfortul intestinal sau infecțiile cutanate sunt frecvente.
Deci bacteriile pot provoca și boli. De exemplu, bacteriile care călătoresc din anus în tractul urinar pot provoca o infecție a tractului urinar.
Oamenii pot intra în contact cu bacterii de la alte persoane, alimente sau mediu. Aceste bacterii pot provoca boli. Câteva exemple sunt:
- Streptococ.
- Tuberculoză.
- Salmoneloza.
- Tetanos.
Bolile infecțioase cauzate de bacterii au ucis peste jumătate din toți oamenii care au trăit vreodată pe Pământ. Din punct de vedere istoric, infecțiile bacteriene au declanșat pandemii majore, cum ar fi ciuma bubonică, despre care se estimează că a ucis 50-60% din populația Europei în timpul morții negre din secolul al XIV-lea.
Ce sunt bacteriile rezistente la antibiotice
Antibioticele sunt medicamente care ucid bacteriile sau blochează activitățile de care acestea au nevoie pentru a trăi sau a crește.
Există sute de antibiotice. Dar bacteriile au mijloace genetice care apar în mod natural pentru a le ajuta să evite să fie distruse. Bacteriile care rămân în viață și active după ce au fost tratate cu antibiotice se numesc bacterii rezistente la antibiotice.
Dacă bacteriile care cauzează boli devin rezistente la antibiotice, tratarea bolilor poate deveni mai dificilă în viitor. Rezistența la antibiotice poate însemna că oamenii sunt mai bolnavi mai mult timp. Unii oameni pot muri chiar din cauza infecțiilor care au fost tratate cu antibiotice. Antibioticele sunt spre deosebire de alte tipuri de medicamente. Modul în care o persoană folosește un antibiotic poate afecta cât de bine funcționează acel antibiotic pentru oameni în viitor.
Cum se înmulțesc bacteriile
Bacteriile se reproduc în principal prin fisiune binară – replicând ADN-ul lor, astfel încât să aibă două copii pe părți opuse ale celulei, apoi cresc un nou perete celular în mijloc pentru a produce două celule fiice. Acest timp de dublare durează între 20 de minute și o oră.
Acest timp scurt de generare permite mutațiilor să apară și să se acumuleze rapid și să provoace rapid modificări semnificative ale bacteriilor, cum ar fi rezistența la antibiotice.
Ce sunt virușii
Virușii sunt un ansamblu de diferite tipuri de molecule care constau din material genetic - fie un ADN sau ARN monocatenar sau dublu - cu un strat proteic și uneori și un strat de grăsime.
Ele pot lua diferite forme și dimensiuni - spirale, cilindri și forme de bile.
Virușii care sunt învăluiți cu un strat de grăsime pot fi uciși mai ușor prin simpla spălare a mâinilor, deoarece săpunul perturbă acest strat gras.
Cum se înmulțesc virușii
Virușii nu se pot reproduce singuri (spre deosebire de bacterii), așa că nu sunt considerați „vii”, dar pot supraviețui pe suprafețe pentru un nivel diferit de timp.
Virușii trebuie să intre într-o celulă vie (cum ar fi o celulă umană) pentru a se putea reproduce și, odată aflați înăuntru, ei preiau toate mașinile celulare și forțează celula să producă un nou virus.
Virusurile provoacă boli, inclusiv gripa, virusul herpes simplex, Ebola, Zika și formidabila răceală comună.
Virușii pot fi destul de selectivi în ceea ce privește locul în care trăiesc și se reproduc – mulți viruși nici măcar nu infectează oamenii. Unele virusuri infectează doar bacterii, altele doar plantele și multe doar animalele.
Cu toate acestea, un virus poate evolua pentru a ajunge la oameni. Acest lucru se întâmplă adesea în cazul gripei: de exemplu, gripa aviară sau gripa porcină, care a apărut la păsări și porci și a reușit să infecteze oamenii. SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19.
Ciclul de viață al unui virus poate fi împărțit în următoarele etape:
- intrarea virusului în celula gazdă;
- replicarea genomului viral; producerea de noi proteine virale;
- asamblarea acelor proteine virale în viruși noi și apoi eliberarea din celula gazdă (fie prin uciderea celulei, fie prin înmugurirea membranei celulei gazdă) gata să infecteze celule noi.
Care este diferența dintre viruși și bacterii
Atât bacteriile, cât și virușii sunt invizibili cu ochiul liber și vpot provoca febră sau tuse, așa că cum putem face diferența dintre viruși și bacterii?
Cum se tratează virușii și bacteriile?
Ar trebui să vă consultați medicul dacă credeți că aveți o infecție bacteriană sau virală. Excepțiile includ răceala comună, care de obicei nu pune viața în pericol.
În unele cazuri, este dificil să se determine dacă o boală este virală sau bacteriană, deoarece multe afecțiuni - inclusiv pneumonia, meningita și diareea - pot fi cauzate de oricare dintre acestea. Dar medicul dumneavoastră poate determina cauza ascultând istoricul dumneavoastră medical și făcând un examen fizic.
Dacă este necesar, ei pot recomanda, de asemenea, un test de sânge sau de urină pentru a ajuta la confirmarea unui diagnostic sau un „test de cultură” al țesuturilor pentru a identifica bacteriile sau virușii. Ocazional, poate fi necesară o biopsie a țesutului afectat.
Cu bacteriile care dezvoltă rapid rezistență la antibiotice, este din ce în ce mai important să cunoaștem distincția, deoarece virușii nu pot fi tratați cu antibiotice, nici bacteriile cu antivirale.
În concluzie, bacteriile provoacă infecții bacteriene. Virușii provoacă infecții virale. Medicamentele antibiotice ucid sau împiedică dezvoltarea multor bacterii, dar nu tratează virușii. Medicamentele antivirale ajută organismul să elimine unii viruși.
Antibioticele nu sunt eficiente împotriva virușilor, iar multe organizații de vârf recomandă acum să nu utilizeze antibiotice, cu excepția cazului în care există dovezi clare ale unei infecții bacteriene.
De la începutul secolului al XX-lea au fost dezvoltate vaccinuri. Vaccinurile au redus drastic numărul de cazuri noi de boli virale precum poliomielita, rujeola și varicela. În plus, vaccinurile pot preveni astfel de infecții precum gripa, hepatita A, hepatita B, virusul papiloma uman (HPV) și altele.
Dar tratamentul infecțiilor virale s-a dovedit mai dificil, în primul rând pentru că virușii sunt relativ mici și se reproduc în interiorul celulelor. Pentru unele boli virale, cum ar fi infecțiile cu virusul herpes simplex, HIV/SIDA și gripa, au devenit disponibile medicamente antivirale. Dar utilizarea medicamentelor antivirale a fost asociată cu dezvoltarea microbilor rezistenți la medicamente.
Descoperă și cum să-ți crești imunitatea
Principalele diferențe dintre viruși și bacterii
Așadar, bacteriile sunt creaturi relativ complexe, unicelulare, multe cu un perete rigid și o membrană subțire, cauciucoasă, care înconjoară fluidul din interiorul celulei. Se pot reproduce singure. Înregistrările fosilizate arată că bacteriile există de aproximativ 3,5 miliarde de ani, iar bacteriile pot supraviețui în diferite medii, inclusiv căldură și frig extreme, deșeuri radioactive și corpul uman.
Majoritatea bacteriilor sunt inofensive, iar unele ajută de fapt prin digerarea alimentelor, distrugerea microbilor care cauzează boli, combaterea celulelor canceroase și furnizarea de nutrienți esențiali. Mai puțin de 1% dintre bacterii provoacă boli la oameni.
O diferența între viruși și bacterii este că virușii sunt mai mici: cei mai mari dintre ei sunt mai mici decât cele mai mici bacterii. Tot ce au este un înveliș proteic și un nucleu de material genetic, fie ARN, fie ADN. Spre deosebire de bacterii, virușii nu pot supraviețui fără o gazdă. Se pot reproduce doar prin atașarea lor de celule. În cele mai multe cazuri, ei reprogramează celulele pentru a produce noi viruși până când celulele izbucnesc și mor. În alte cazuri, ele transformă celulele normale în celule maligne sau canceroase.
De asemenea, o altă diferență dintre viruși și bacterii este că majoritatea virușilor provoacă boli și sunt destul de specifici cu privire la celulele pe care le atacă. De exemplu, anumiți viruși atacă celulele din ficat, sistemul respirator sau din sânge. În unele cazuri, virușii vizează bacteriile.
Surse: webmd.com, imb.uq.edu.au, mayoclinic.org
