Dr. Monica Trofin-Bănescu explică modul în care prevenim ateroscleroza și riscul de infarct prin mișcare, alimentație și screening precoce (la 40 de ani la bărbați și la menopauză la femei). Păstrarea sănătății vasculare necesită modificarea stilului de viață și controale cardiologice periodice.
Cuprins:
Cardiologul Monica Trofin-Bănescu, medic primar și șefa Secției de Cardiologie de la Spitalul Clinic Sanador, cel mai mare spital privat din România, a discutat într-un interviu video despre prevenția bolilor cardiovasculare, ateroscleroza și sănătatea inimii femeilor după menopauză.
„Ateroscleroza este un proces care începe încă din tinerețe și constă în depunerea colesterolului pe vasele de sânge”, explică dr. Trofin-Bănescu.
Aceasta a subliniat că, deși îmbătrânirea vaselor este un proces natural, ritmul poate fi accelerat de factori precum predispoziția genetică, fumatul, dieta nesănătoasă și sedentarismul.
„Aceste comportamente și predispoziții genetice pot grăbi dezvoltarea aterosclerozei, care, în cazuri grave, poate duce la infarct miocardic”, adaugă medicul.
Pentru a înțelege starea de sănătate a vaselor de sânge, dr. Trofin recomandă efectuarea unor analize și investigații de bază, precum profilul lipidic, glicemia bazală sau biomarkerii specifici metabolismului lipidic.
„Este esențial să descoperim din timp problemele pentru a le putea ține sub control”, a declarat cardiologul, adăugând că, deși ateroscleroza nu poate fi complet reversibilă, aceasta poate fi gestionată printr-un stil de viață sănătos și tratamente medicale adecvate.
Un alt subiect important abordat a fost sănătatea inimii femeilor după menopauză. Potrivit dr. Trofin-Bănescu, „odată cu scăderea nivelului de estrogen, femeile devin mai vulnerabile la afecțiuni cardiovasculare”.
Aceasta a subliniat că multe femei își fac griji pentru osteoporoză sau cancer, dar, de fapt, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în rândul femeilor post-menopauză.
Pentru a preveni riscurile, medicul recomandă controlul regulat al metabolismului lipidic și al biomarkerilor precum proteina C reactivă înalt-sensibilă și homocisteina.
De asemenea, dr. Trofin a atras atenția asupra importanței mișcării fizice de tip cardio și antrenamentelor de forță pentru menținerea sănătății vaselor de sânge și a forței musculare. „Nu doar alimentația sănătoasă, ci și calitatea somnului și reducerea stresului sunt esențiale pentru sănătatea cardiovasculară”, a explicat specialistul.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate la nivel global, reprezentând aproximativ 70% din decese. Conform dr. Trofin-Bănescu, prevenția este mai eficientă decât tratamentul, iar controalele regulate pot preveni multe evenimente grave.
Medicul sugerează ca bărbații să înceapă screeningul cardiovascular la 40 de ani, iar femeile în perioada instalării menopauzei. „Este esențial să ne evaluăm starea de sănătate periodic, exact cum facem cu inspecția tehnică a mașinilor. Astfel, putem evita multe situații dramatice”, afirmă dr. Trofin.
Printre cele trei acțiuni esențiale pentru menținerea sănătății inimii, medicul a enumerat adoptarea unei diete mediteraneene, mișcarea fizică regulată și îngrijirea relațiilor interpersonale pentru reducerea stresului.
„Calitatea relațiilor interumane este un factor important pentru longevitate”, a subliniat aceasta.
Un simptom frecvent întâlnit în rândul femeilor aflate la menopauză este senzația de palpitații. Deși, în majoritatea cazurilor, acestea sunt considerate benigne și cauzate de oboseală sau stres, dr. Trofin recomandă consultarea unui cardiolog pentru a exclude eventualele afecțiuni mai grave. „În spitalul nostru, putem monitoriza activitatea inimii cu ajutorul holterului EKG, timp de până la 15 zile, pentru a obține o imagine cât mai completă”, a explicat aceasta.
Concluzie: responsabilitatea pentru sănătatea inimii
„Românii devin conștienți de sănătatea inimii lor, din păcate, abia după ce trec printr-un eveniment cardiovascular”, a declarat dr. Trofin-Bănescu.
Cardiologul subliniază importanța educării publicului cu privire la prevenție și la posibilitățile oferite de medicina modernă. „Nu mai vorbim despre medicină empirică, ci despre medicină de precizie, iar pacienții au acces la cele mai avansate metode de diagnosticare din Europa”, a concluzionat aceasta.