Eugen Vaida, cofondatorul „Ambulanței pentru Monumente”: „Deși există o lege pentru salvarea patrimoniului, de doi ani, ea nu se aplică pentru că nu există nici normele de aplicare și nici bani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru fondatorii programului „Ambulanța pentru Monumente”, anul 2026 este unul important. Împlinesc 10 ani, iar pe lista clădirilor de patrimoniu salvate de la prăbușire tocmai se adaugă noi bijuterii: fosta Școală Pedagogică a Mănăstirii Ursulinelor din Sibiu, unde lucrările s-au încheiat în această vară, și biserica veche de peste un secol din Satu Nou, județul Constanța, unde lucrările sunt în toi.
Cuprins:
Pe arhitectul Eugen Vaida, cofondatorul programului „Ambulanța pentru Monumente”, l-am cunoscut acum cinci ani, în satul Șona, de lângă Făgăraș.
Atunci, repara acoperișul unei case țărănești de peste 100 de ani, cu fațadă albastră, alături de studenți voluntari veniți inclusiv din Franța.
De câteva săptămâni, el se află în Satu Nou, o localitate de nici 200 de locuitori, aflată aproape de brațul Ostrov al Dunării, în județul Constanța, pe malul lacului Oltina. Aici, arhitectul și câteva zeci de voluntari pun în siguranță o bisericuță din lemn construită în secolul 19.
Prin acoperișul din bârne de lemn rupt au apărut spărturi, iar unul dintre pereți s-a înclinat către pământ, în timp. Zidul înclinat tocmai a fost ridicat de salvatori cu câteva grade.
Bisericuța este unul dintre cele mai valoroase monumente de acest fel, explică Eugen Vaida, și argumentează: „Are o arhitectură și o structură foarte interesante. E făcută din paiantă, care e o structură de lemn cu lut. Există o împletitură de paie care e o armătură pentru acest zid, care s-a pierdut la celelalte construcții. Este singura pe care noi o știm, originală”.
În ciuda degradării accentuate a construcției, picturile de la interior, din pragul altarului, și-au păstrat culorile.
Eugen Vaida spune că este vorba de „un iconostas foarte interesant, o pictură lipovenească de la 1862”.
„Toate acestea și raritatea bisericii au dus la situația în care să fie clasată în grupa valorică A, deci importanță națională și internațională”, conchide cofondatorul „Ambulanței pentru Monumente.
Satu Nou a fost, de-a lungul istoriei, la fel ca celelalte localități din Dobrogea, sub diferite imperii: Roman, Bizantin, Vlaho-Bulgar și Otoman.
Turcii s-au retras din zonă după Războiul de Independență din 1877.
Cu câțiva ani mai devreme, unul dintre musulmanii înstăriți din zonă ar fi donat terenul necesar și chiar a lucrat la ridicarea bisericii ordodoxe pe care acum Eugen Vaida, preotul Gheorghe Daniel Jan și câteva zeci de voluntari încearcă să o salveze de la prăbușire.
Preotul, un bărbat tânăr care se împarte între șantier, câmp, slujbe și hrănirea celor care lucrează la bisericuța veche, povestește: „De la bătrâni am înțeles că terenul a fost donat de un otoman și chiar a lucrat și el la zidirea acestei biserici, până să se retragă ei din Dobrogea. A fost surprinzător că un otoman, un musulman, să doneze locul pentru biserică și chiar să muncească la ea. Deci, suntem oameni, nu? Că musulmani, că ortodocși - e un exemplu pentru prezent!” mărturisește preotul.
Bilanțul de 10 ani al „Ambulanței pentru Monumente”
În cei zece ani de existență, prin proiectul „Ambulanța pentru Monumente”, inițiat de Asociația Monumentum, au fost puse în siguranță peste 120 de construcții istorice. Este vorba despre biserici, case de patrimoniu, conace sau castele, gări, ziduri de cetăți, unele vechi de sute de ani.
Dar ce înseamnă să pui un monument „în siguranță”?
Arhitectul Eugen Vaida explică: „Deci punem pălărie și bocanci monumentului, asta ne place să spunem. În general, lucrăm la acoperișuri, că de acolo vine toată această problemă, din cauze climatice. Cum am făcut și la Școala Ursuline și, sigur, dacă ne referim la bocanci, uneori sunt subfundări, alteori sunt sprijiniri, alteori sunt drenarea corectă, o sistematizare verticală, pentru că de la ploaie încep toate”.
În timp, proiectul „Ambulanței pentru Monumente” s-a extins și a început să salveze clădiri de patrimoniu și în țări vecine, precum două clădiri din Ucraina.
În România, proiectul a devenit școală de meserii – pentru că facultățile de Arhitectură din România pregătesc mult prea puțini specialiști care să știe să restaureze materiale vechi, naturale: lemn, fie că e vorba de grinzi cariate sau șindrilă uzată, olane – țigle rotunde din argilă.
Proiectul de restaurare a devenit atât de atractiv pentru tineri, încât în fiecare lună martie, luna în care organizatorii dau drumul înscrierilor, studenți la Arhitectură sau simpli pasionați de patrimoniu accesează locurile imediat, cu sutele.
Eugen Vaida spune că în acest an, a fost nevoit să oprească înscrierile în aceeași zi în care ele au început.
„Anul acesta am avut 900 de aplicanți, dintre care am ales undeva la 750-800. Încercăm ca pe cei pe care nu îi putem primi, pentru că se înscriu prea mulți la o intervenție, să îi relocăm sau să-i rugăm să vină la alte intervenții ca să nu îi pierdem. Vara sunt foarte mulți. La această intervenție (n.red. - biserica veche din Satu Nou) s-au înscris 100 de voluntari în prima zi și am închis înscrierile pentru că au fost foarte mulți”, explică Eugen Vaida.
Prioritate au la înscriere voluntari care sunt deciși să continue să contribuie cu ceva la binele public cultural din România.
Confondatorul „Ambulanței pentru Monumente explică: „Noi dorim să-i implicăm pe cei care rămân în România și care contribuie la salvarea patrimoniului național, indiferent dacă sunt străini sau români”.
Strategia organizației este de a le arăta și dovedi comunităților că patrimoniul pe care îl au este atât de valoros pentru umanitate încât zeci de specialiști și alți iubitori de istorie vie sunt dispuși să-și sacrifice săptămâni întregi din vieți pentru a salva bijuteria lor.
Eugen Vaida mărturisește care este rețeta testată în cei zece ani de implicare: „Comunitatea ne oferă cazare și masă. Proprietarul, de multe ori administrația locală, pentru că sunt proprietăți publice sau ale parorhiilor, ne oferă materiale de construcție. Iar noi venim cu partea de manopere, documentație și avizare. Ăsta e aportul nostru împreună cu studenții, cu meșterii și cu restauratorii. Deci avem un personal cu care colaborăm și implicăm toți actorii care trebuie să contribuie la prezervarea acestui patrimoniu și să le oferim sau să cerem de la ei ceea ce pot face cel mai ușor”.
În 2025, bugetul „Ambulanței pentru Monumente” a fost de peste jumătate de milion de euro. Jumătate din sumă a venit de la mari companii, printre care bănci și firme care vând materiale de construcții.
Donațiile individuale pentru salvarea monumentelor în pericol de prăbușire au însumat aproximativ 82 de mii de euro.
Câte monumente au nevoie de intervenție urgentă
Eugen Vaida spune că prin proiectul „Ambulanța pentru Monumente” s-a reușit prezervarea a zece la sută dintre construcțiile aflate în pericol. „La nivelul anului 2016, când am înființat acest proiect, erau în strategia națională sectorială din domeniul Culturii 600 de monumente istorice aflate într-o stare avansată de degradare. În raportul făcut de Institutul Patrimonului din 2021, erau deja 800. Acum sunt, cred, peste o mie”, spune arhitectul.
El adaugă că, de doi ani, există legislația necesară intervențiilor, se adună și bani prin plata unui așa-zis „Timbru al Monumentelor Istorice”, plătit de anumite companii. Însă, statul nu a reușit încă să intervină.
„Legea de scoatere din pericol al patrimonului imobil cultural din România, care se referă la monumente istorice, prevede că statul, dintr-un fond, trebuie să salveze 100 de monumente anual. Nu a început pentru că nu sunt fonduri. Legea a trecut acum 2 ani, nu au apărut încă normele (n.red. – de aplicare a legii), a fost o lege administrativă la altă lege care spunea că trebuie să se folosească banii pentru monumentele istorice, deci o birocrație întreagă și nu s-a reușit nici în ziua de astăzi începerea salvării prin această lege a vreunui monument”, descrie situația Eugen Vaida.
Puteți dona „Ambulanței pentru Monumente” câte 4 euro, prin sms, la numărul 8864.
