Medicii stomatologi și-ar putea plăti Rezidențiatul, la propunerea Patronatului Medicilor Stomatologi din România. Statul ar economisi 140 de milioane de lei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Patronatul Medicilor Stomatologi din România (PMSR) propune o reformă importantă: transformarea Rezidențiatului în program cu taxă. Miza din culise înseamnă peste 140 de milioane de lei anual, o sumă uriașă din bani publici care ar putea fi mutată acolo unde este cea mai mare nevoie, pentru a deconta mai multe tratamente prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și pentru a moderniza cabinetele stomatologice din școli.
Cuprins:
- Statul plătește milioane de lei pentru formarea stomatologilor care ajung la privat
- De ce vrea PMSR schimbarea regulilor: Modelul european care aduce bani în plus pentru pacienți
- Colegiul Medicilor Stomatologi din România agreează desființarea Rezidențiatului în Stomatologie generală
- Riscurile semnalate de tinerii medici stomatologi
Statul plătește milioane de lei pentru formarea stomatologilor care ajung la privat
Potrivit analizei PMSR, statul finanțează anual pregătirea unui număr important de medici rezidenți în stomatologie, investiția depășind 140 milioane lei pe an. În condițiile în care majoritatea serviciilor stomatologice sunt furnizate în mediul privat, organizația consideră necesară o reevaluare a modului în care sunt utilizate aceste fonduri, astfel încât beneficiile să fie resimțite mai direct de populație.
Marea problemă pornește de la modul în care funcționează sistemul în prezent. După facultate, un stomatolog poate face încă 3-5 ani de rezidențiat pentru a profesa ca specialist. În tot acest timp, statul plătește salarii și sporuri din banii publici. Factura se ridică la peste 140 de milioane de lei anual pentru cei 1.661 de rezidenți aflați în pregătire.
Statisticile actuale arată o realitate disproporționată:
- Peste 90% dintre cabinetele stomatologice din țară sunt private (aproximativ 17.000 de unități independente).
- Statul deține un număr infim, reprezentând sub 5% din totalul cabinetelor (majoritatea în școli, universități sau câteva spitale).
În acest context, absolvenții finanțați de la bugetul de stat își desfășoară activitatea ulterior aproape exclusiv în clinicile private, deoarece în sistemul public locurile de muncă sunt extrem de limitate, iar legislația nu impune obligativitatea returnării investiției publice prin activitate în spitalele de stat.
De ce vrea PMSR schimbarea regulilor: Modelul european care aduce bani în plus pentru pacienți
Reprezentanții PMSR explică faptul că această măsură nu va bloca accesul medicilor la specializare. Ideea este împrumutată din țări precum Italia, Spania sau Olanda, unde medicii își plătesc singuri acești ani de pregătire, fiind principalii beneficiari ai studiilor.
Dacă statul nu ar mai plăti aceste salarii, banii economisiți s-ar întoarce direct la oameni sub formă de beneficii concrete:
- Mai multe tratamente decontate: Banii merg către Casa de Asigurări (CNAS) pentru servicii stomatologice gratuite sau mai ieftine;
- Prevenție și controale: Introducerea unor programe naționale prin care românii să învețe cum să își îngrijească dinții înainte să apară probleme grave;
- Cabinete stomatologice în școli: Sprijin real pentru tratarea copiilor chiar în unitățile de învățământ;
- Ajutor pentru sate: Reducerea diferențelor uriașe dintre orașe și sate, unde cabinetele stomatologice aproape că nu există.
„Scopul propunerii PMSR nu este reducerea nivelului de pregătire profesională, ci utilizarea responsabilă a resurselor publice și orientarea lor către beneficiul direct al pacientului. Considerăm că fondurile economisite pot contribui la extinderea serviciilor decontate prin CNAS, introducerea unor programe nationale de profilaxie, la dezvoltarea cabinetelor stomatologice școlare și la creșterea accesului populației la îngrijiri orale de bază”, a precizat pentru Libertatea prof. univ. dr. Cristian Vlad, președintele PMSR.
Pe lângă introducerea taxei pentru Rezidențiat, PMSR cere ca statul să nu mai finanțeze specializările care nu sunt recunoscute automat în Uniunea Europeană. Conform regulilor europene, singurele două specialități dentare valabile automat în toată UE sunt: Chirurgia dento-alveolară și Ortodonția. Singura excepție care ar mai rămâne pe banii statului este Chirurgia maxilo-facială, pentru că acești medici au un rol critic în spitalele de urgență.
Colegiul Medicilor Stomatologi din România agreează desființarea Rezidențiatului în Stomatologie generală
Dr. Liviu Daniel Căminescu, secretarul general al Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR) explică strategia instituției cu privire la Stomatologia generală: „Colegiul Medicilor Stomatologi a inițiat un studiu prin care să analizeze exact care este situația în teritoriu referitor la necesitatea anumitor specializări, respectiv lipsa lor din anumite areale geografice (...). Politica pentru care militează în momentul de față Colegiul Medicilor Stomatologi este aceea de a se desființa Rezidențiatul în Stomatologie generală, bineînțeles cu reorientarea locurilor respective către specialitățile pe care noi le-am constatat ca fiind deficitare în teritoriu.”
Reprezentantul CMSR subliniază că un medic stomatolog are deja dreptul legal să facă majoritatea tratamentelor imediat ce termină facultatea, fără ca lipsa unei specializări să îi restrângă drepturile de bază: „În momentul în care un medic stomatolog a absolvit facultatea, el automat capătă drept de liberă practică (...) pe tot ceea ce înseamnă manopere studiate în facultate. Ceea ce fac, de fapt, specialitățile stomatologice, ele vin să adauge un plus de pregătire, nu neapărat un plus de competențe sau de manopere pe care ai putea sau n-ai putea să le faci după facultate.”
Riscurile semnalate de tinerii medici stomatologi
Pe de altă parte, reprezentanții medicilor rezidenți atrag atenția că orice modificare trebuie implementată gradual și însoțită de mecanisme care să asigure accesul echitabil la formarea profesională. Tinerii medici avertizează că medicina modernă este mult prea complexă pentru ca un singur dentist generalist să poată trata perfect orice urgență sau caz grav. Fără o susținere din partea statului pentru specializări, doar cei cu posibilități financiare mari își vor mai permite să devină specialiști, ceea ce va afecta în final calitatea tratamentelor și siguranța pacienților.
O dovadă a complexității din sistem este chiar povestea lui Darius Buliga, un tânăr medic rezident care s-a specializat pe chirurgie orofacială, o ramură extrem de dificilă. În activitatea lui de la spital, Darius nu se ocupă doar de carii simple, ci se lovește de cazuri extrem de grave, cum sunt pacienții care vin în stadii avansate de cancer oral. Pentru el și pentru colegii lui, anii de rezidențiat sunt esențiali pentru a învăța cum să salveze vieți, nu doar dinți.
Dr. Darius Buliga explică în detaliu de ce este vital ca aceste specializări să rămână accesibile tuturor și ce probleme vor întâmpina tinerii dacă rezidențiatul devine cu taxă: „Susținem că mai trebuie să avem aceste specialități. Pentru că nu oricine ar putea să facă toate lucrurile. La privat, dacă încerci să te angajezi, sau la stat, îți solicită să fii medic specialist. Dacă un stomatolog încearcă să facă manopere extrem de avansate fără o școală de specialitate în spate, calitatea tratamentelor poate avea de suferit. În plus, dacă un medic vrea să ocupe un post într-un spital public, titlul obținut prin rezidențiat este singurul criteriu eliminatoriu care certifică un tratament la cel mai înalt nivel.”
În plus, rezidenții atrag atenția că o astfel de taxare s-ar putea răsfrânge tot asupra oamenilor: medicii care vor plăti sume mari pentru a se specializa vor dori, în mod firesc, să își recupereze investiția, ceea ce ar putea duce la tarife mult mai mari în cabinete, plătite direct din buzunarul pacienților.
Dezbaterea privind viitorul rezidențiatului în medicina dentară deschide o discuție mai amplă despre modul în care sunt utilizate resursele publice și despre echilibrul dintre finanțarea formării profesionale și accesul populației la servicii stomatologice. Decizia finală va necesita consultări între Ministerul Sănătății, Universități, organizațiile profesionale și reprezentanții medicilor rezidenți pentru identificarea celei mai bune soluții pe termen lung.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), doar 36-37 de cabinete stomatologice funcționează direct în rețeaua publică de stat, adică în spitale și unități asimilate, în timp ce restul de peste 17.400 de unități sunt cabinete stomatologice independente (private). În prezent, 80% dintre românii plătesc totul din buzunar.
Însă pentru mulți români, vizita la stomatolog nu este o rutină, ci o urgență. Datele Barometrului Stomatologiei 2026 arată că 45% dintre români nu au fost la dentist în ultimele 12 luni, iar 24% declară că au cel puțin un dinte lipsă – un indicator clar al prezentării tardive la medic.
