Un studiu referitor la administrarea de medicamente copiilor fără recomandarea medicului, realizat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a scos la lumină principalele motive pe care le invocă părinţii, atunci când justifică decizia de a-şi trata singuri copiii: se bazează pe experienţe similare anterioare, nu găsesc timpul necesar pentru a merge la medic şi e mai uşor pentru ei să se documenteze de pe internet.
,,Aceste motive subliniate de părinţi se leagă unul cu celălalt. Fiecare părinte îşi doreşte ca cel mic să se simtă bine şi fie pentru a grăbi procesul de vindecare, fie pentru că nu are timp, ţine cont de experienţele anterioare ale lui sau ale prietenilor, de sfaturile necunoscuţilor de pe diferite forumuri sau aplică scheme de tratament identificate pe anumite site-uri. Părinţii trebuie să înţeleagă că sfatul medicului este nepreţuit şi tratamentul copiilor fără sfatul acestuia poate avea consecinţe grave", a declarat Cristian Luţan, Director Executiv Adjunct ARPIM.
Cuprins:
Diagnosticarea şi tratarea copilului folosind internetul poate duce la întârzierea confirmării şi tratării bolii reale. Atunci când cel mic se îmbolnăveşte , părinţii de cele mai multe ori se sperie şi primul impuls al unora dintre ei este de a intra online pentru a vedea ce boli s-ar potrivi cu simptomele celui mic şi care ar fi tratamentul recomandat. Unii părinţi se limitează doar la a se informa, alţii însă aplică tratamentul găsit pe diverse site-uri sau în discuţiile cu mămicile de pe forumuri şi amână vizita la medicul pediatru.
,,Unul dintre cele mai mari riscuri ale automedicaţiei este tratarea unui anumit simptom, fapt ce poate avea ca rezultat mascarea bolii de care cel mic suferă. Acest lucru se întâmplă frecvent când părinţii dau medicamente copiilor fără recomandarea noastră, ţinând cont doar de sfaturile altor mămici pe care le găsesc online sau de tratamentele identificate pe diferite site-uri.
Spre exemplu, deseori, copiii mici fac febra, iar febra poate fi un semn al unei viroze, al creşterii dinţilor sau al unei boli specifice copilăriei. Părintele îngrijorat caută sfaturi online, tratează copilul de febră fără a şti să analizeze dacă cel mic prezintă şi alte simptome, iar dacă acesta se simte mai bine amână vizita la medicul pediatru. Ulterior, când febra reapare însoţită de alte simptome mai vizibile părinţii merg în final la un control medical cu cel mic. Copilul primeşte astfel un diagnostic întârziat şi în consecinţă şi tratamentul este unul mai complex, costisitor, cu eficienţă mai mică", a declarat dr. Evelina Moraru, medic pediatru la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Sf. Maria Iași.
,Un alt exemplu este tratamentul simptomatic al durerilor abdominale. Tentaţi să administreze după sfaturi de pe internet sedative sau medicamente antispastice, părinţii nu ştiu că acestea pot camufla un
proces inflamator sever în cadrul unei cauze chirurgicale, iar intarzierea intervenţiei chirurgicale este gravă. În esenţă, orice terapie, oricât de simplă, trebuie bine cântărită pentru a fi eficientă, fără riscuri şi fără complicaţii" mai spune dr. Moraru.
,,Se spune că studenţii la medicină se îmbolnăvesc de toate bolile pe care le studiază, fenomen descris chiar ca „boala studentului de anul trei." Un lucru similar se întâmplă şi cu părinţii care petrec mult timp pe internet citind informaţii despre afecţiunea de care suferă cel mic sau despre alte boli care îl pândesc la fiecare pas. Fiecare copil este unic, fiecare copil reacţionează diferit la anumite simptome şi la un anumit tratament, iar părinţii trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să aibă încredere în sfatul medicului pediatru.
Informaţiile generale de pe internet, exemplele extreme negative, avertizările postate pe forumuri de alţi părinţi vor crea panică în momente în care copilul are nevoie de un părinte raţional care să îi fie alături şi să îi administreze tratamentul indicat de medic", a adăugat dr. Moraru.
,,O altă situaţie trăită este cea declanşată de indicarea unei anumite investigaţii. Medicii fac un permanent diagnostic diferenţial până să ajungă la diagnosticul pozitiv. Sunt părinţi care studiază imediat pe internet, intră în panică dacă medicul vrea să excludă o boală mai gravă şi fie se sustrag tratamentului fie trec la automedicaţie. Unii părinţi neagă diagnosticul precizat şi recurg la sfaturi de terapie alternativă. Panica trebuie evitată şi adevărul privit în faţă ca într-o luptă în care spaima nu ajută la nimic" avertizează dr. Moraru
,,Informaţiile medicale existente pe internet sunt generale, neverificate şi uneori eronate. Din păcate, doar specialiştii ştiu să discearnă între opiniile valabile şi cele îndoielnice. Părinţii trebuie să înţeleagă faptul că un medic pediatru are în spate 6 ani de studiu al medicinei şi 5-6 ani de rezidenţiat, pe când părinţii cu care ei stau de vorbă online se bazează de cele mai multe ori pe recomandările personalizate pe care le-a făcut medicul pediatru pentru copilul lor şi nu au capacitatea de a analiza dacă acelaşi tratament se potriveşte şi pentru un alt copil.
In plus, orice tratament, orice nou simptom pe care un copil îl prezintă trebuie analizat în funcţie de istoricul medical al celui mic şi numai medicul pediatru este în măsură să facă acest lucru", adaugă şi Cristian Luţan.
,,Internetul este o mare achiziţie, un progres considerabil, dar abuzul de utilizare în afara ariei de preocupări pentru care suntem fiecare calificaţi, poate crea neajunsuri imense pentru copil, o fiinţă vulnerabilă, încrezătoare şi dependentă de acţiunile părinţilor. Dragi părinţi fiţi încrezători în medicii dumneavoastră şi în sfaturile enunţate de noi. Indiferent de afecţiunea celui mic, cât de uşoară sau de gravă poate fi, sfatul medicului pediatru nu poate fi înlocuit de către internet", a conchis dr. Evelina Moraru.