Schimbările climatice amplifică intensitatea și pericolul furtunilor, modificând traiectoria acestora și expunând mai multe comunități la riscuri majore, avertizează WorldRiskReport. Conform raportului, furtunile sunt responsabile pentru cele mai mari pierderi economice cauzate de dezastre naturale și ocupă locul trei în ceea ce privește numărul de decese, fiind depășite doar de cutremure și temperaturile extreme.
Cuprins:
„Observăm o creștere a proporției celor mai puternice furtuni”, explică dr. Friederike Otto, expertă în științe climatice și cofondatoare a World Weather Attribution (WWA). Aceasta subliniază că încălzirea globală cauzată de activitățile umane, în special prin arderea combustibililor fosili, contribuie semnificativ la intensificarea acestor fenomene extreme, conform Euronews.
Creșterea temperaturilor atmosferice și ale oceanelor oferă cicloanelor tropicale mai multă energie, generând vânturi mai puternice și precipitații mai abundente. De asemenea, aceste furtuni ajung să afecteze regiuni care anterior erau ferite, cum s-a întâmplat cu uraganul Ophelia care, în 2017, a lovit Peninsula Iberică și Irlanda. Schimbările climatice au favorizat, totodată, intensificarea rapidă a furtunilor, complicând eforturile de avertizare timpurie.
Conform Indicelui de Risc al Furtunilor din raport, cele mai expuse zece țări sunt Filipine, Mexic, Madagascar, Mauritius, Japonia, China, Micronezia, SUA, Coreea de Sud și Australia. Totuși, Europa nu este ferită complet: cicloanele extratropicale, deși mai puțin puternice decât cele tropicale, au devenit mai frecvente în regiune, determinând ierni mai umede, mai ales în nord.
Orașele de coastă și insulele sunt cele mai vulnerabile la impactul furtunilor. „Orașe precum New York și Boston sau Beijing și Tokyo se vor confrunta cu cicloane tropicale în viitor”, a avertizat dr. Otto. În plus, creșterea nivelului mării amplifică riscurile de inundații și eroziuni costiere, sporind necesitatea unor măsuri de protecție adaptate.
Un aspect critic evidențiat în raport este importanța sistemelor de avertizare timpurie, care trebuie să fie clare, incluzive și să ajungă la toate categoriile vulnerabile, inclusiv la cele cu mobilitate redusă sau cu alte nevoi speciale. „Sistemele de avertizare pentru furtuni trebuie să reducă vulnerabilitățile, nu doar să urmărească pericolele”, se precizează în raport.
Pentru a îmbunătăți eficacitatea, sunt recomandate Sisteme de Avertizare pentru Toate Vulnerabilitățile (AVWS), care iau în calcul o gamă largă de factori, de la impactul restricțiilor sociale (precum îmbrăcămintea femeilor care le poate îngreuna mișcarea) la probleme precum daltonismul, care pot împiedica interpretarea corectă a hărților și semnelor de avertizare.
Totodată, abordările actuale se concentrează prea mult pe viteza vântului, ignorând alte riscuri majore precum inundațiile și valurile de furtună, explică autorii raportului. Soluția ar putea fi adoptarea sistemelor de avertizare timpurie pentru pericole multiple (MHEWS), care includ factori precum temperatura aerului, tipul și cantitatea precipitațiilor, viteza și direcția vântului, dar și fenomene extreme precum tornadele sau fulgerele.
Pe lângă implementarea sistemelor de avertizare, raportul subliniază importanța pregătirii comunităților pentru dezastre, mai ales în zonele unde accesul la tehnologie este limitat. De exemplu, în comunitățile fără acces la radio sau telefoane mobile, eforturile locale de informare pot salva vieți.
Asigurările joacă și ele un rol crucial în gestionarea consecințelor economice ale furtunilor. Cu toate acestea, în țările mai puțin dezvoltate, accesul la astfel de servicii este limitat, ceea ce încetinește procesul de reconstrucție și poate conduce la o „spirală a sărăciei” care afectează generații întregi, avertizează raportul.
Pe lângă măsurile de adaptare, raportul subliniază că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este esențială pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, ceea ce ar putea preveni intensificarea extremă a furtunilor. Dr. Otto avertizează: „Impactul de astăzi atinge deja limitele la care societățile se pot adapta, așa cum am văzut cu uraganul Melissa din 2025”.
Pe măsură ce furtunile devin mai frecvente și mai devastatoare, este imperativ ca guvernele, organizațiile și comunitățile să colaboreze pentru a dezvolta strategii de adaptare și pentru a reduce riscurile, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă.
Administrația Națională de Meteorologie a actualizat, marți, prognoza pentru perioada 29 septembrie-25 octombrie 2026. Potrivit specialiștilor, în următoarele zile, vremea va fi mai rece decât normal în est, sud-est și centru, în timp ce în restul țării temperaturile se vor menține în apropierea valorilor normale pentru această perioadă. În a doua jumătate a lunii octombrie, temperaturile vor fi în general apropiate sau ușor peste cele normale.