O femeie a trăit doi ani cu o tumoră cerebrală, timp în care medicii au susținut că stresul îi provoacă gravele problemele medicale

Cuprins:

După numeroase consultații, două intervenții la nivelul maxilarului, proceduri dureroase și o serie de diagnostice greșite, medicii au descoperit în cele din urmă că suferea de acromegalie – o maladie hormonală rară provocată de o tumoră la nivelul glandei pituitare.

Dentistul a trimis-o la un chirurg maxilo-facial

Totul a început în primăvara lui 2020, în ultimul ei an de facultate, când Annie s-a trezit cu o durere puternică în zona maxilarului. A pus-o pe seama stresului din perioada pandemiei, dar simptomele s-au înrăutățit, iar maxilarul a început să „pocnească” frecvent.

Dentistul a trimis-o la un chirurg maxilo-facial, care a concluzionat că din cauza stresului își încleșta dinții în somn, provocând o disfuncție a articulației temporomandibulare.

I s-a făcut o procedură sub anestezie pentru repoziționarea maxilarului, însă durerea a revenit, necesitând o a doua intervenție.

Ginecologul a dat vina pe stres

În paralel, ciclul menstrual i s-a oprit brusc. Ginecologul a pus totul pe seama stresului și a activității fizice, deși Annie nu avusese astfel de probleme anterior.

Tratamentul hormonal nu a avut efect, iar mai târziu au apărut dureri intense de șold, disconfort pelvin, furnicături la picioare și nevoia de terapie fizică.

Unii medici au sugerat chiar o operație radicală de „rupere și reconstrucție” a maxilarului.

A început să i se schimbe fizionomia

După mutarea la New York, tânăra a observat modificări evidente ale fizionomiei: fața i s-a lățit, buzele s-au îngroșat, degetele i s-au mărit.

Inelul de familie pe care îl purta i s-a rupt chiar pe mână. Annie a pus totul pe seama stresului și a ritmului de viață urban, fără să realizeze gravitatea semnalelor.

După doi ani de căutări epuizante, era aproape să renunțe. La îndemnul unui prieten chirurg, a mers la o clinică privată din Colorado pentru investigații complete. Deși asigurarea nu acoperea costurile, familia a plătit peste 21.000 de dolari.

Tumoră de 1,4 cm pe glanda pitulară

RMN-ul și analizele amănunțite au dezvăluit adevărul: nivelul IGF-1, hormonul de creștere, era de trei ori mai mare decât normal, iar o tumoră de 1,4 cm – un macroadenom – crescuse pe glanda pituitară.

Excesul hormonal provocase lărgirea treptată a țesuturilor și oaselor, simptome clasice ale acromegaliei, o afecțiune rară care afectează între 30 și 120 de persoane la un milion.

La copii determină gigantism. La adulți, îngroșarea trăsăturilor, mărirea extremităților, dureri cronice și distrugerea articulațiilor. „Nici prin gând nu mi-a trecut că ar putea fi o tumoră pe creier”, a spus Annie Sedorik.

Complicații grave

La sfârșitul lui aprilie 2022, un neurochirurg a reușit să o îndepărteze. Însă la scurt timp după operație, Annie a suferit complicații grave: s-a prăbușit în baie, s-a înecat cu vomă, iar o parte din aceasta a pătruns în zona abia operată, declanșând o meningită bacteriană severă.

A necesitat o nouă intervenție și internare în terapie intensivă. După două săptămâni, a putut reveni acasă.

Astăzi, încă se confruntă cu dureri la nivelul picioarelor, dureri de cap ocazionale și traume emoționale legate de tratament. Tumora are un risc de recurență de 20–40% în următorul deceniu, iar pe parcursul vieții riscul este „aproape de 100%”, potrivit medicului ei.

De aceea, Annie merge la control endocrinologic o dată la șase luni. Cu toate acestea, își continuă viața cât mai activ: a alergat maratoane în New York și Chicago și se pregătește pentru Maratonul din Boston.

„Par să fiu bine: alerg maratoane, ies cu prietenii. Dar este greu când ai o boală invizibilă, incurabilă, și trăiești cu o durere constantă. Trebuie să te uiți în oglindă și să te întrebi: oare sunt doar obosită sau tumora a început din nou să crească?”, a mărturisit Annie Sedorik.

Ce este glanda pitulară

Glanda pituitară (sau hipofiza) este o glandă endocrină mică, situată la baza creierului, sub hipotalamus, considerată „glanda principală” deoarece secretă hormoni ce reglează funcția altor glande endocrine (tiroida, suprarenale, gonade) și procese vitale (creștere, metabolism, reproducere, stres).

Este formată din lob anterior (adenohipofiză) și lob posterior (neurohipofiză), conectată de hipotalamus prin tija pituitară, colaborând pentru a menține homeostazia organismului.