Psihologul Gabor Maté, la emisiunea TVR „Garantat 100%”: „Lumea modernă se confruntă cu o epidemie de singurătate”. Ce se întâmplă când stăm izolați

Gabor Maté, 78 de ani, specializat în studiul traumei, al dependenței și al dezvoltării copiilor, a detaliat la TVR câteva dintre ideile centrale ale celui mai de succes volum al său, „Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns”, publicat în limba română la editura Curtea Veche Publishing. Maté are o experiență vastă în terapia familiei și un interes special pentru trauma din copilărie și, implicit, pentru impactul acesteia în viața de adult.

Anul trecut, Gabor Maté a apărut în documentarul „The Wisdom of Trauma”, în care abordează, prin intermediul dialogurilor cu pacienții săi, teme sensibile, precum anxietatea, bolile psihice, dependențele. Bazat pe experiența clinică obținută prin cazurile sale, Gabor Maté susține teoria conform căreia toate dependențele „își au întotdeauna originea în durere, fie aceasta evidentă, fie ascunsă în inconștient“. Există însă și contestatari ai teoriilor lui Gabor Maté, care consideră că acestea sunt reducționiste și nu sunt susținute de date.

Libertatea vă redă câteva dintre cele mai interesante declarații făcute de Gabor Maté în emisiunea „Garantat 100%” de pe TVR:

„Oamenii trebuie să aibă limite și trebuie să-şi apere limitele. Asta înseamnă că nu permit nimănui să mă folosească, să mă exploateze, să mă abuzeze. Şi când am senzaţia clară că nu vreau ceva, trebuie să pot să spun asta.”

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În toată lumea, primul cuvânt pe care copiii învaţă să-l folosească în mod repetat este «nu». Există un motiv pentru asta. Înainte să spunem «da», trebuie să putem să spunem «nu». Dacă nu știm să spunem «nu», să spui «da» nu înseamnă nimic.

„Atașamentul e o nevoie absolută, dar avem și o altă nevoie: să fim noi înșine, să ne cunoaștem emoțiile. Fiindcă ele există ca să ne protejeze. Și trebuie să putem să ne exprimăm și să ne manifestăm emoțiile. În prea multe familii din lumea asta, când copiii își exprimă emoțiile, precum furia, părinții nu le acceptă. Părinții sunt speriați de furia copilului, părinții vor ca el să-i asculte și să fie cine vor ei să fie. Iar copilul, fiindcă simte nevoia să aparțină și să se atașeze, își suprimă sinele autentic ca să reușească asta. Și uită cum să spună «nu» și nu mai știe să pună limite.”

Despre emoțiile nerostite care cauzează boli

„Trebuie să știm ceva: mintea și corpul nu pot fi separate. Organismul uman e în așa fel conceput, încât emoțiile și fiziologia noastră să formeze un întreg. Din păcate, medicina occidentală, pe care am studiat-o și eu, nu recunoaște această unitate și privim lucrurile doar biologic și fiziologic. Însă fiziologia e influențată foarte mult de emoțiile noastre. Așadar, când copiii își suprimă impulsul de a spune «nu», își suprimă sistemul imunitar și le este afectat sistemul nervos. Și așa apar bolile. Cu alte cuvinte, boala e un mod prin care corpul spune «nu», când omul nu o face.”

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Când vorbesc cu oameni care suferă de scleroză multiplă, artrită, cancer și alte boli, trăsătura cea mai întâlnită pe care o au în comun este că nu știu să spună «nu».

„Mulți dintre oamenii bolnavi pe care îi întâlnesc se străduiesc mereu să le satisfacă așteptările celorlalți și nu știu cum să-și asculte propriile emoții. Dacă noi nu spunem «nu», corpul o va spune în locul nostru, sub forma unei boli.”

„Când îi spun unei persoane: «Ai scleroză multiplă fiindcă ți-ai suprimat emoțiile toată viața și n-ai spus niciodată nu», nu dau vina pe acel om. Fiindcă a-ți suprima emoțiile și a nu spune «nu» a fost modul în care a supraviețuit traumei din copilărie. Nu a fost o decizie conștientă. Însă, ulterior, această adaptare devine sursă de boală. Pe de altă parte, dacă ești diagnosticat cu scleroză multiplă și dacă îți dai seama că nu e doar ceva biologic și izolat, ceva inexplicabil, ci o consecință a unei traume din viața ta emoțională, atunci poți să schimbi asta, poți schimba felul în care te raportezi la tine și asta îți poate schimba boala.”

Despre stresul bun și stresul rău

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Stresul poate fi definit ca presiune asupra organismului pe termen scurt sau lung. Stresul în sine nu e un lucru rău. Stresul pe termen scurt e doar răspunsul fiziologic la o amenințare. Însă există și stresul cronic. Stresul pe termen scurt sau ca reacție îți salvează viața. Stresul cronic însă ți-o periclitează. Fiindcă aceiași hormoni de stres, adrenalina și cortizolul, care, pe termen scurt, te ajută să-ți menții rezistența, pe termen lung îți subțiază oasele, produc ulcer, te fac deprimat, depozitează grăsime și îți suprimă sistemul imunitar.”

Legăturile umane elimină stresul. Cu cât oamenii sunt mai izolați, cu atât sunt mai stresați. Iar lumea modernă se confruntă cu o epidemie de singurătate. Când ești singur, nu ai aceeași capacitate de a combate stresul. Oamenii singuri se îmbolnăvesc mai repede și mor mai repede.

Despre caracteristici care predispun la cancer și cum le putem recunoaște

„Acum doi-trei ani s-a făcut un studiu la Universitatea Harvard care a arătat următorul lucru: cu cât o femeie are mai multe simptome de stres posttraumatic, cu atât mai mare e riscul de cancer ovarian, și invers. De ce? Fiindcă stresul nu e doar ceva psihologic. Este ceva fiziologic. Hormonii de stres afectează sistemul imunitar. E foarte simplu, toate sunt legate, trebuie doar să ne dăm seama că nimic nu există separat. Hormonii, emoțiile, imunitatea, boala, sănătatea, totul formează un singur sistem.”

„Multe studii arată că anumite caracteristici, precum reprimarea emoțiilor, efortul de a le face permanent celorlalți pe plac, tendința de a-ți suprima furia, predispun persoanele la apariția cancerului. Nu am spus că-l cauzează, dar predispun la el. Cu cât ai mai multe astfel de caracteristici, cu atât crește riscul de apariție a cancerului.

Nimeni nu s-a născut cu aceste trăsături, ci ni le formăm ca reacție la mediul din jur. Asta nu înseamnă automat că faci cancer, dacă ai aceste caracteristici, dar te pot predispune la apariția lui. Aceste caracteristici nu arată cine ești cu adevărat. Sunt adaptări făcute involuntar și inconștient pentru a supraviețui mediului din copilăria timpurie. Și ni le putem schimbăm, iar această schimbare ne poate face mai sănătoși. Văd asta tot timpul.”

Gabor Maté semnează și volumele „Minți împrăștiate – originile și vindecarea deficitului de atenție”, „Pe tărâmul fantomelor înfometate – prizonier în lumea dependenței”, „Cum să ne păstrăm copiii aproape”, scrisă alături de dr. Gordon Neufeld.

Urmărește-ne pe Google News