Românii mănâncă mult și prost, suntem în top 10 țări cu cele mai multe calorii/ persoană

Presiune pe sistemul sanitar

Aprovizionarea medie zilnică cu alimente este o imagine de ansamblu asupra întregului sistem alimentar al unei țări: randamentul culturilor, importurile, subvențiile și preferințele consumatorilor.

Atunci când disponibilitatea depășește cu mult cele 2.000–2.500 de calorii (kcal) de care au nevoie majoritatea adulților, acest lucru poate prefigura creșterea costurilor de sănătate publică, cum ar fi obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare.

În schimb, o cifră mai mică semnalează o insecuritate alimentară persistentă sau lacune în lanțul de aprovizionare.

Clasamentul primelor 40 de țări cu cele mai mari calorii provin de la Our World in Data. Aceștia au procesat cifrele din 2022 de la ONU pentru a urmări media zilnică a caloriilor din producția alimentară a unei țări, o măsură care ia în considerare importurile și producția locală.

România se clasează pe locul 8. Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, românii preferă carnea grasă și organele de porc, cât mai ieftine, în detrimentul celei cu aport nutritiv prețios- pui, vită și pește. Totodată, oamenii mănâncă tot mai puține legume proaspet și citrice, dar mai multe grăsimi vegetale, zahăr și patiserie. 

Ultima analiză a INS arată că, în medie, adulții consumă zilnic 3.500 de calorii, mai mult decât are nevoie un bărbat care face efort.

Pâine, brânză și ciocolată

Belgia conduce lista țărilor cu cele mai multe calorii, cu un aport zilnic de aproape 3.900 kcal de persoană, preferând alimente de bază bogate în calorii, cum ar fi pâinea, brânza și ciocolata.

Irlanda, Austria și Polonia depășesc, de asemenea, 3.750 kcal.

O lungă tradiție în creșterea animalelor și subvențiile agricole generoase mențin produsele de origine animală bogate în calorii în abundență și la prețuri accesibile.

De fapt, Europa domină aceste clasamente, ocupând 27 din 40 de locuri.

Totuși, o ofertă mare nu se traduce întotdeauna printr-un consum mai mare.

Țări precum Franța dau semne de trecere către mese mai ușoare și porții mai mici, în ciuda creșterii constante a ofertei.

Pe măsură ce factorii de decizie din Uniunea Europeană se concentrează asupra obiectivelor privind risipa alimentară, decalajul dintre caloriile disponibile și cele consumate ar putea crește și mai mult.

Israelul combină alimentele procesate occidentale cu cele regionale

În afara Europei, Israelul ocupă locul doi, cu 3.895 kcal, reflectând o dietă care combină alimentele procesate occidentale cu preparate regionale preferate, cum ar fi tahini și uleiul de măsline.

SUA ocupă locul al treilea, cu 3.875 kcal, subliniind sistemul său agricol extins și normele privind porțiile mari.

Locul nouă ocupat de Arabia Saudită (3.707 kcal) este demn de remarcat. Dependența puternică de importurile de alimente și de subvențiile alimentare susținute de guvern contribuie la menținerea uneia dintre cele mai bogate în calorii rezerve din lume, în ciuda terenurilor arabile limitate.

Cu toate acestea, disponibilitatea ridicată se corelează adesea cu creșterea ratelor obezității.

Obezitatea la adulți depășește acum 30% atât în ​​SUA, cât și în Arabia Saudită, evidențiind compromisurile pentru sănătate ale sistemelor alimentare abundente.

De ce aportul alimentar nu este egal cu aportul caloric

Cifrele privind aprovizionarea cu alimente supraestimează consumul real, deoarece nu scad pierderile din comerțul cu amănuntul și risipa menajeră.

În țările cu venituri ridicate, aproximativ o treime din caloriile comestibile nu ajung niciodată în farfurie.

Chiar și așa, surplusul de resurse pune presiune pe ecosisteme prin utilizarea terenurilor, extragerile de apă și emisiile de gaze cu efect de seră.

Studii recente estimează că reducerea la jumătate a risipei alimentare la nivel global ar putea reduce emisiile agricole cu până la 8%.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE