Originea termenului „roman” este cunoscută de la mijlocul secolului al XII-lea, în Franța, atunci când însemna orice scriere care nu era în limba latină. Începând cu secolul al XIII-lea, dezvoltarea prozei a făcut ca termenul să capete un sens mai restrâns de lucrare a genului narativ, o povestire în care autorul descrie întâmplările și peripețiile unui personaj.

Ce este romanul

Romanul este o specie literară ce aparține genului epic, care are o acțiune ce se desfășoară pe mai multe planuri narative și o dimensiune considerabilă. Există mai multe tipuri de roman, iar cele mai întâlnite sunt:

Romanul psihologic

Are drept caracteristici principale: memoria și fluxul său, analiza psihologică, dar și introspecția. De asemenea, drama interioară a unui personaj este surprinsă și expusă într-un roman psihologic.

Exemple de roman psihologic din literatura română

  • „Enigma Otiliei” – George Călinescu;
  • „Cel mai iubit dintre pământeni” – Marin Preda;
  • „Pădurea spânzuraților” – Liviu Rebreanu,
  • „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” – Camil Petrescu;
  • „Patul lui Procust” – Camil Petrescu;
  • „Baltagul” – Mihail Sadoveanu.

Romanul social

Are rolul de a dezbate și oferi informații despre fluxul societății și moravurile ei. În romanul social este surprinsă în cele mai mici detalii viața cotidiană, cu scopul de a reda cât mai bine aspectele ei.

Exemple de roman social din literatura română

  • „Ion” – Liviu Rebreanu;
  • „Moromeții” – Marin Preda;
  • „Viața la țară” – Duiliu Zamfirescu.

Roman obiectiv

Este romanul specific doar realismului, atunci când naratorul este omniprezent și omniscient, iar narațiunea se face la persoana a III-a.

Exemple de roman obiectiv din literatura română

  • „Ion” – Liviu Rebreanu – primul roman obiectiv din literatura română.

Roman balzacian

Este inspirat din romanele lui Honore de Balzac, iar naratorul este obiectiv și relatează acțiunile la persoana a III-a, dar nu este complet impersonal.

Exemple de roman balzacian din literatura română

  • „Enigma Otiliei” – George Călinescu;

Clasificarea romanului

  • După situarea în timp a acțiunii – roman istoric, contemporan, eroic, de anticipație;
  • După cadrul social ori geografic – roman urban, rural, provincial, exotic;
  • După forma de organizare epică – roman jurnal, eseistic, epistolar;
  • După curentul literar – roman realist, romantic, naturalist;
  • În raport cu realitatea – roman fantastic, realist, experimental, parabolic, alegoric, existențialist;
  • După respectarea cronologiei evenimentelor narate – roman modern, tradițional;
  • După tehnica narativă – roman balzacian. Stendhalian, proustian, avangardist, postmodernist;
  • După procesul narativ dominant – roman psihologic.

Romanul – trăsături și caracteristici

  • Este o specie a genului epic în proză;
  • Are numeroase personaje, construite și caracterizate într-un mod complex;
  • Prezintă o imagine amplă asupra vieții cotidiene;
  • Existența unor coordonate spațio-temporale ample;
  • Modul de expunere predominant în romane este narațiunea. Ea se îmbină perfect și cu descrierea, monologul și dialogul;
  • Cunoaște o varietate mare de forme;
  • Acțiunea este prezentată în mai multe episoade și se desfășoară pe mai multe planuri narative.

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.