Strămoșii noștri s-au apucat de agricultură ca să poată să bea mai multă bere
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alcoolul ar fi putut juca un rol surprinzător de important în tranziția omenirii de la vânătoare și cules la agricultură, conform unor noi dovezi arheologice. Această descoperire ridică întrebarea: a fost berea mai importantă decât pâinea în dezvoltarea civilizației umane? Potrivit New Scientist, cercetătorii au găsit indicii că fabricarea berii ar putea fi mai veche decât se credea anterior.
Cuprins:
Teoria surprinzătoare: alcoolul, motor al apariției agriculturii
Acum aproximativ 10.000 de ani, strămoșii noștri au început să renunțe la stilul de viață nomad bazat pe vânătoare și cules, pentru a deveni fermieri. Motivele acestei schimbări radicale au fost mult timp un mister pentru antropologi.
Între posibilele explicații se numără nevoia unei surse mai sigure de hrană, dorința de a fi mai puțin dependenți de vecini sau atașamentul față de anumite locuri cu semnificație religioasă. Însă o nouă teorie sugerează că alcoolul ar fi putut juca un rol esențial.
Deși poate părea surprinzător, consumul de alcool ar fi putut avea o importanță majoră în crearea legăturilor sociale. Știm că rețelele de contacte au fost cruciale pentru succesul speciei umane.
Pentru a menține aceste relații prin intermediul băuturilor alcoolice, era nevoie de o sursă constantă de cereale. Așadar, dezvoltarea agriculturii ar fi putut fi motivată, cel puțin parțial, de dorința de a produce bere.
Provocări în studierea istoriei alcoolului
Antropologii au luat în considerare această posibilitate încă din anii '50. Totuși, le-a lipsit tehnologia necesară pentru a testa ipoteza.
Principalul obstacol a fost dificultatea de a distinge între urmele lăsate de fabricarea berii și cele ale coacerii pâinii. Ambele procese implică măcinarea cerealelor și amestecarea lor cu apă, lăsând reziduuri similare.
Jiajing Wang de la Dartmouth College explică: „Coacerea pâinii și fabricarea berii par superficial similare în arhiva arheologică. Ambele implică măcinarea cerealelor și amestecarea lor cu apă, lăsând… reziduuri amidogene.”
Cercetătorii au avut nevoie de metode pentru a diferenția între amidonul provenit din bere și cel din pâine, precum și pentru a determina vechimea acestora.
Arheologii au început prin studierea societăților antice unde producția de bere era bine documentată, precum Egiptul antic. Aici au fost descoperite vase de ceramică distinctive, numite „borcane de bere” datorită formei lor asemănătoare cu un rezervor de fermentație.
La Hierakonpolis, în sudul Egiptului, cercetătorii au găsit fragmente de astfel de vase conținând urme microscopice de cereale, drojdie și „piatră de bere”. Aceste dovezi arată că localnicii produceau bere din grâu, orz și iarbă acum 5.800-5.600 de ani.
Wang descrie aceste băuturi timpurii ca fiind diferite de berea modernă: „Au încolțit boabele, le-au gătit, apoi au folosit drojdie sălbatică pentru a transforma o parte din zahăr în alcool. Rezultatul nu a fost un lichid limpede, ci un terci dulce, ușor fermentat.”
Cele mai vechi dovezi ale fabricării berii
Cercetările recente au dus la descoperiri și mai vechi. În China, la situl Mijiaya, au fost găsite urme ale producției de bere datând de acum 5.000 de ani. Locuitorii foloseau un amestec neobișnuit de plante, incluzând mei măturaș, lacrimi ale lui Iov, orz și tuberculi.
La situl Xipo, lângă Xi'an, au fost descoperite dovezi ale fermentării orezului și meiului în vase mari, folosind un mucegai roșu numit Monascus, încă utilizat în prepararea unor alimente fermentate.
Cea mai veche dovadă provine însă din cultura Shangshan, din sudul Chinei, datând de acum 10.000-8.500 de ani. La situl Qiaotou, vechi de 8.700-9.000 de ani, au fost găsite urme de orez, lacrimi ale lui Iov și alte plante folosite la prepararea berii.
Li Liu de la Universitatea Stanford a descris recent cele mai vechi dovezi ale fabricării berii în Asia de Est, datând de acum 9.000-10.000 de ani. Cioburile de ceramică analizate conțineau urme de orez, alte cereale, ghinde și crini, precum și rămășițe ale unui ferment.
Deși aceste descoperiri sugerează o istorie îndelungată a producției de bere, ele nu dovedesc că aceasta a fost motivul principal pentru dezvoltarea agriculturii. Dovezile arată că pâinea ar putea fi chiar mai veche.
La situl Shubayqa 1 din Iordania, arheologii au găsit urme ale unor „produse asemănătoare pâinii” datând de acum 11.600-14.600 de ani. Acestea au fost create de natufieni, o cultură de vânători-culegători care se stabileau adesea pentru perioade lungi în același loc.
În plus, se pare că și acești vânători-culegători produceau bere. În Peștera Raqefet din Israel, un loc de înmormântare natufian, au fost descoperite mortare de piatră folosite pentru fermentarea unor plante sălbatice, inclusiv grâu și orz. Aceste vase datează de acum 11.700-13.700 de ani.
Berea este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, alături de apă și ceai și astăzi avem nenumărate sortimente de bere la îndemână. Dincolo de faptul că este o băutură foarte îndrăgită, aceasta poate avea și alte utilizări în gospodărie. Descoperă, așadar, ce mai poți face cu berea.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
