Când suntem expuşi zilnic şi intens la situaţii stresante, organismul nostru produce aproape continuu adrenalină şi cortizol – doi hormoni care, fabricaţi în exces, au efect nefast asupra sistemului nervos: excesul de cortizol blochează procesul de înnoire a neuronilor în hipocamp (regiune a creierului care ”reglează” starea de spirit) şi scurtcircuitează comunicarea dintre neuroni, blocând receptorii stimulaţi de serotonină (hormonul ”stării de bine”). Un proces care, pe termen lung, poate duce la depresie.
Pe lângă semnele bine exterioare - oboseală, dureri de cap, tulburări ale somnului etc. -, stresul produce avarii şi în interior: au de suferit sistemul digestiv (constipaţie, spasme, balonări), glanda tiroidă (a cărei funcţionare este perturbată), imunitatea (care scade alarmant), tensiunea arterială (care urcă în trombă, antrenând afecţiuni cardiovasculare), reacţiile alergice se înmulţesc şi intensifică.
Stresul poate face multe rele, dar poate avea şi efect pozitiv, ”furnizându-ne” energie şi sporind capacitatea de rezistenţă… în condiţii de stres. Chiar stresul ne ajută, deci, să trecem cu bine prin perioadele excesiv de încărcate. Totul este să fim atenţi la semnalele pe care ni le transmite organismul nostrum şi, fără să intrăm în panică, să reducem ritmul înainte ca stresul să ne împingă dincolo de graniţa care-l desparte de depresie.