Președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat marți o convorbire telefonică ce a durat aproape o oră. În ciuda eforturilor diplomatice intense de a debloca negocierile de pace, dialogul direct dintre cei doi lideri s-a încheiat fără un progres concret sau un acord de încetare a focului.
Cuprins:
Președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Donald Trump au purtat marți o convorbire telefonică de o oră, descrisă ca fiind „extrem de sinceră”, a anunțat consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, relatează AFP.
În limbajul diplomatic, sintagma „extrem de sincer” este un eufemism folosit pentru a descrie dezacordurile profunde, tensiunile ridicate și argumentele dure, purtate pe un ton aprins.
Dialogul dintre cei doi lideri a avut loc după ce o delegație de negociatori americani a efectuat vizite oficiale în regiune, la sfârșitul săptămânii trecute.
Steve Witkoff, un apropiat din mediul de afaceri al lui Trump, alături de Jared Kushner, ginerele președintelui american, s-au deplasat la Moscova și Kiev pentru a purta discuții cu Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În cadrul apelului telefonic de marți, Putin și Trump au realizat un schimb direct de opinii referitor la concluziile acestor întâlniri diplomatice de nivel înalt.
Runda actuală de discuții nu a adus însă un progres imediat în vederea opririi războiului care durează deja de patru ani și jumătate, fiind considerat cel mai sângeros conflict desfășurat pe teritoriul european de la Al Doilea Război Mondial încoace.
Deși canalele diplomatice de comunicare rămân deschise, divergențele dintre cele două puteri continuă să fie majore în privința condițiilor necesare pentru obținerea păcii.
Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă de la Kremlin, a declarat că președintele rus Vladimir Putin i-a prezentat omologului său american, Donald Trump, o „analiză obiectivă și detaliată” privind evoluția situației de pe linia frontului.
Liderul de la Moscova susține în mod obișnuit că armata sa avansează pe întreaga linie a frontului și că preluarea controlului total asupra regiunii estice Donbas reprezintă doar o chestiune de timp.
În cadrul aceleiași convorbiri, președintele rus i-a indicat omologului său american hărțile și acțiunile concrete pe care Statele Unite le-ar putea întreprinde în mod realist pentru a contribui la o încheiere rapidă a ostilităților, fără ca reprezentantul Kremlinului să ofere însă detalii suplimentare privind aceste solicitări.
Cu toate acestea, Moscova nu a dat niciun semn că ar fi dispusă să renunțe la condițiile sale maximaliste pentru oprirea războiului. Printre cerințele ferme formulate de Kremlin se numără și aceea ca Ucraina să cedeze oficial teritoriile din estul țării, inclusiv zone pe care trupele rusești nu au reușit încă să le ocupe militar.
Pe de altă parte, în încercarea de a reduce tensiunile geopolitice, Vladimir Putin i-a transmis lui Donald Trump că Rusia nu are „planuri agresive” împotriva altor state din Europa, a mai precizat oficialul rus.
Relațiile diplomatice dintre marile puteri traversează un moment extrem de tensionat, pe fondul acuzațiilor tot mai frecvente privind intensificarea războiului hibrid pe continentul european.
Pe parcursul acestei veri, Kremlinul a fost vizat de acuzații repetate privind amplificarea unei campanii de sabotaj îndreptate împotriva statelor europene care susțin militar și financiar Ucraina. În ciuda dovezilor invocate de serviciile de informații occidentale, Moscova a negat categoric orice implicare în astfel de acțiuni ostile.
Poziția oficială a conducerii ruse i-a fost reconfirmată direct președintelui american Donald Trump în cadrul convorbirii telefonice purtate recent. Potrivit declarațiilor făcute de consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, partea rusă a ținut să demonteze public scenariile referitoare la posibile acțiuni militare îndreptate împotriva altor țări de pe continent.
Reprezentanții Administrației Prezidențiale de la Moscova consideră că avertismentele lansate de cancelariile occidentale reprezintă o strategie de manipulare a opiniei publice.
În cadrul dialogului dintre cei doi șefi de stat, reprezentantul rus a subliniat că Moscova nu are niciun fel de intenții agresive sau planuri de atac la adresa statelor europene, încercând să diminueze temerile legate de o extindere a conflictului dincolo de granițele Ucrainei.
Oficialul rus a adăugat că narativul privind un eventual pericol iminent este utilizat drept justificare politică de către guvernele din Uniunea Europeană. Conform perspectivei transmise de la Moscova, aceste scenarii au ca scop principal creșterea bugetelor de apărare în țările membre NATO și menținerea sprijinului financiar masiv oferit guvernului de la Kiev.