Un amor scandalos. Maria Obrenovici, amanta lui Cuza, a doua primă doamnă a Principatelor Unite
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zona Pieței Amzei din Capitală este una plină de istorie. Și, deseori, de istorii amoroase spectaculoase. Acolo a locuit, de pildă, Mița Biciclista, pe numele ei adevărat Maria Mihăescu, una dintre cele mai celebre curtezane ale Bucureștiului anilor ‘20 ai secolului trecut.
Cuprins:
Cu șaizeci de ani înainte ca Mița să stârnească uimirea bucureștenilor pedalând la bicicletă pentru a-și menține silueta, tot pe strada Biserica Amzei, într-o casă bine ferită de ochii trecătorilor curioși, se mutase Maria Obrenovici. Tânăra, născută într-o mare familie boierească (tată îi era Costin Catargi, iar mamă, Smaranda Balș), se măritase cu prințul sârb Miloș Obrenovici. Din această uniune s-a născut Milan Obrenovici, care a ajuns regele Serbiei.
Din toate mărturiile epocii se desprinde o certitudine: era o femeie fascinant de frumoasă; avea părul bogat și negru ca abanosul, iar acesta făcea un contrast extraordinar cu ochii ei albaștri. Nu e de mirare că Alexandru Ioan Cuza a fost de-a dreptul fermecat de această făptură. Pentru a se putea întâlni cu ea zilnic, i-a cumpărat, cu 7000 de galbeni împărătești, casa de pe strada Biserica Amzei.
Cei doi s-au cunoscut în saloanele palatului din Iași, la serate în care frumusețea și grația Mariei îi uimeau pe toți bărbații prezenți. Cel care avea să devină domnitor nu a fost nici el insensibil la această apariție. Maria era tânără, inteligentă, cultivată, șarmantă și... văduvă, iar Alexandru Ioan Cuza era cunoscut ca un mare amator de aventuri galante.
Viitorul principe nu avea numai calități... Patimile i-au fost cunoscute încă din tinerețe, când și-a făcut educația în sclipitorul și libertinul Paris. După ani de destrăbălare franțuzească, întors în țară și numit pârcălab la Galați, Cuza avea un stil de viață cel puțin scandalos pentru lumea bună a vremii. Nu rata nicio petrecere, pierdea mai toate nopțile în compania unor amici ușuratici și își desăvârșea în Cazinoul gălățean una dintre marile sale pasiuni, jocurile de cărți. Astfel a pierdut mai multe moșii pe care le moștenise de la părinți.
A doua sa mare pasiune, femeile, era și ea satisfăcută din plin în cosmopolitul Galați al acelor timpuri. Iar Cuza nu refuza nicio ocazie amoroasă și, precum cel ce îi va urma la tron șaptezeci de ani mai târziu, Carol al II-lea, se bucura atât de amante din lumea bună, cât și de serviciile profesionistelor sexului.
Trăind așa cum trăia, pe picior foarte mare, nu e de mirare că a ajuns în scurt timp la o criză financiară. Pentru a o rezolva, s-a căsătorit, în aprilie 1844, cu Elena Rosetti, descendentă a unei dintre cele mai bogate și influente familii boierești. Elena era o femeie crescută în regulile stricte ale educației tinerelor boieroaice, o ființă dominată de moralitate și de simțul datoriei conjugale. Adică exact opusul mentalității soțului său. Cuza nu avea cum să îi rămână credincios... Prima și cea mai celebră relație extraconjugală a sa a fost aceea cu nevasta caimacamului antiunionist Nicolae Vogoride, Cocuța. Relația i-a și folosit politic viitorului domnitor, căci amanta sa a dat în vileag scrisorile dintre Poarta Otomană și Vogoride, prin care acesta se angaja să falsifice alegerile pentru Divanul ad-hoc, ca să se obțină o majoritate anti-unionistă.
Ajuns domnitor, Alexandru Ioan Cuza nu și-a schimbat deloc stilul de viață și i-a prevenit chiar pe cei care l-au ales. Se spune că ar fi declarat „Domnilor, mi-e teamă că nu veți fi mulțumiți cu mine...“. În veșnica sa căutare de amoruri, frecventa mai toate bordelurile bucureștene, deseori însoțit în aceste aventuri de ministrul său Mihail Kogălniceanu. Acesta din urmă avea chiar un carnețel în care marcase nu mai puțin de 700 de profesioniste ale iubirii, pe care cei doi le vizitaseră. Probabil ca nu cumva să ajungă de două ori la aceeași demi-mondenă...
Apoi, însă, a apărut în viața sa frumoasa Maria Obrenovici
Ani la rând Vodă și-a petrecut nopțile în casa ei de pe strada Biserica Amzei, stârnind gura lumii. Însă, în ultima perioadă a domniei, parcă a încetat să-i mai pese de reacțiile pe care le stârnea comportamentul său și, de parcă nu și-ar fi umilit destul soția, a mutat-o pe Maria chiar în Palat. Triunghiul conjugal era desăvârșit... Din acel moment mai toată lumea bună a Capitalei a început să ocolească anturajul principelui. Dar lui nici că-i păsa, dragostea pusese stăpânire cu totul pe Alexandru Ioan Cuza.
Sfârșitul acestei domnii scandaloase nu a fost provocat de această situație imorală, ci de considerente politice. Complotiștii aveau două opțiuni: să obțină abdicarea lui Cuza sau să-l asasineze. Potrivit multor surse, Maria a fost contactată de către aceștia, și, pusă în fața acestei teribile dileme, a acceptat să colaboreze cu anti-cuziștii pentru a-i scăpa viața iubitului ei.
În seara zilei de 10 februarie 1866, Vodă, după ce a cinat cu soția sa, s-a retras într-un salon cu Maria și cu un prieten, pentru câteva partide de whist. Jocul s-a prelungit până după ora 2, la insistențele Mariei. Apoi, cei doi amanți s-au îndreptat spre apartamentul lor. În camera alăturată, Elena Cuza dormea demult, alături de cei doi copii pe care Maria Obrenovici îi făcuse lui Vodă și pe care Prima Doamnă acceptase să-i crească. Au urmat ore de amor fierbinte, care l-au epuizat pe domnitor. Așa încât, toropit de somn, nu a auzit-o pe amanta sa descuind ușa camerei.
În zorii zilei, Cuza s-a trezit cu complotiștii în jurul patului. Unul dintre el i-a pus un pistol la tâmplă, în timp ce un altul, binevoitor, i-a oferit Mariei mantaua sa, pentru a putea ieși din cameră fără a-și arăta trupul gol.
Luat prin surprindere, Cuza a acceptat să semneze abdicarea
După cum se spune, a semnat stând încă în pat, actul fiind pus pe spinarea unuia dintre militarii complotiști.
Trei zile mai târziu, fostul principe părăsește definitiv Bucureștiul și țara. Alături de Maria... Elena și copiii îl urmează separat. Cei doi amanți se cazează într-un hotel la Brașov și se declară soț și soție. De-abia la Viena se reface triunghiul conjugal, căci nevasta și cei mici îi ajung din urmă pe cei doi amorezi.
Timp de patru ani, Cuza, amanta și soția au locuit în Viena, Paris și Wiesbaden. În 1870, Maria Obrenovici îl înșală cu unul dintre apropiații fostului domnitor și îl părăsește. În 1873, după mai bine de șapte ani de exil, principele Unirii moare la Heidelberg. Trei ani mai târziu, la Dresda, Maria Obrenovici îl urmează: se sinucide când află că este bolnavă de cancer.
În februarie, Luna Iubirii, Libertatea îți prezintă o serie de iubiri celebre românești
