Vidra este un mamifer semiacvatic ce poate fi întâlnit în România, mai ales în Delta Dunării. Vidra este un animal protejat de lege la noi în țară.
O vidră a apărut pe 17 august 2023, pe plaja de la Eforie Nord, spre bucuria turiștilor, care au imortalizat momentul. Imagini cu vidra care se plimbă printre turişti, apoi ajunge în valurile mării şi revine pe mal printre oameni, au devenit rapid virale pe internet. Biologii spun că apariția vidrei pe plajă este un eveniment rar, în condițiile în care aceasta trăiește în ape dulci. Descoperă curiozități și lucruri interesante despre vidră.
Vidra, specie a cărei denumire științific este Lutrinae, este un mamifer semiacvatic din familia jderilor - Mustelidae.
Vidra, la fel ca toate speciile din subfamilia Canoide, are corpul lung și șerpuitor, picioarele scurte, cu membrană interdigitală, coada lungă, musculoasă și capul mic, cu botul scurt. Lungimea vidrelor variază în jurul a 1 m, cântărind între 22 și 45 kg.
Reprezentanții cei mai mari ai grupei sunt vidra de mare și vidra uriașă. Ca și celelalte mustelide, vidrele prezintă un dimorfism sexual, masculii fiind mai mari ca femelele.
Vidrele au o blană lucioasă cu părul scurt și des de culoare cenușie-brună cu un guler de culoare mai deschisă pe gât sau abdomen. Blana are un rol important de protecție, fiind acoperită de un strat de aer termoizolant în apă. Vidrele pot să rămână sub apă timp de 8 minute, blocându-și în acest timp orificiile nărilor și urechilor.
Vidrele sunt animale ce trăiesc pe litoraluri stâncoase marine, pe lângă apele curgătoare și stătătoare, fiind înotătoare excelente. Ele ating pe uscat o viteză de 29 km/h. Vizuinele unor vidre sunt uneori dotate cu mai multe încăperi săpate la cel mult 500 m de malul apelor. Animalele își marchează teritoriul cu ajutorul glandalelor anale, masculii având un teritoriu mult mai mare decât femelele.
Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană și trăiește peste tot în lume, mai puțin în zona Australiei. În România vidra este întâlnită cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării. Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1.500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților.
Vidrele își fac rost de hrană din apă. Vidrele se hrănesc cu pește, broaște, crustacei și alte nevertebrate acvatice, cantitatea de hrană zilnică a unei vidre variind între 15 și 25% din greutatea corporală a animalului. Cantitatea necesară de hrană este influențată de anotimp. Cele mai multe vidre vânează între 3 și 5 ore pe zi.
Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile, căci se încumetă să atace și pește mare pe care, după ce îl răpune, îl scoate pe mal, depozitându-l într-un loc anume sub o piatră sau un buștean, unde îl poate păstra multă vreme, apoi mănâncă doar părțile bune din el. De obicei alege partea sângerie de la bronchiile peștelui și carnea fără oase a spatelui, restul lăsându-l pentru alții. În afara peștelui, vidra mănâncă raci, amfibieni, melci, păsări și șoareci de apă.
bartusgeorgiana 18.08.2023, 17:49
Un articol util
bartusgeorgiana 18.08.2023, 17:49
Foarte interesant și educativ
bartusgeorgiana 18.08.2023, 17:50
Un animăluț foarte drăguț și simpatic
bartusgeorgiana 18.08.2023, 17:50
Îmi plac foarte mult acest gen de articole
bartusgeorgiana 18.08.2023, 17:51
Ador secțiunea de curiozități