MENIU CAUTĂ
31 Dec. 2018 13:00

OPINIE/ Claudiu Săftoiu, despre președinția Consiliului UE: Hai, România! Europa așteaptă să îi conduci destinul, la început de 2019

Distribuie

De mâine, 1 ianuarie 2019, România conduce Uniunea Europeană, pentru o perioadă de șase luni. Este dovada unui parcurs istoric absolut excepțional al țării mele - la  100 de ani de la crearea statului român unitar și suveran.

Sunt mândru că sunt român! Am fost dintotdeauna. Îi îndemn pe toți compatrioții mei să lase deoparte nemulțumirile, frustrările, regretele, revoltele datorate oamenilor mici cocoțați pe funcții mari și să îi ureze noroc României, în exercitarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Îi îndemn să țină cu România, care primește frâiele Europei!

Un mandat istoric al României, cu final greu de anticipat, într-o Europă divizată

Îi urez mult noroc țării mele, pentru că primele șase luni din 2019 se anunță drept unul dintre cele mai dificile momente cu care se confruntă Uniunea de la crearea ei: posibila ieșire a unui popor admirabil, a unei culturi-fanion a umanității, a unei țări uriașe, Marea Britanie, din UE.

La trei ani de la decizia luată prin referendum, britanicii nu mai știu dacă vor sau nu mai vor să rămână în Uniunea Europeană. Viziuni înguste, alarmiste, promovate de politicieni retrograzi din Regatul Unit, au dus la un deznodământ care poate gripa, pe decade înainte, ambele părți implicate – UE și Marea Britanie.

Rolul de moderator imparțial al României este unul esențial în găsirea unei soluții care să atenueze cataclismul separatist abătut asupra Uniunii Europene acum patru ani și căruia i s-a adăugat criza separatistă catalană, apoi impactul imigraționist colosal din 2015-2016.

Un moment esențial în perioada președinției rotative este conturarea bugetului Uniunii Europene, în exercițiul 2019 – 2024, situat la 149,3 miliarde de euro, cu un miliard de euro mai mare decât cel precedent, din 2013, adoptat și acela cu întârziere. Majorarea este cerută pentru cheltuieli privind susținerea activității Parlamentului European, și nu pentru domenii care privesc țările membre. Soluția de compromis a bugetului multianual nesatisfăcător, discriminator trebuie corijată cât mai curând.

Accederea în Schengen  a României – prioritate zero pentru politicienii români

Un alt dosar important care privește direct România este înaintarea pe masa Consiliului a recomandării Parlamentului European de primire a României în spațiul Schengen.

Accederea în Schengen va conferi o deplinătate meritată țării noastre, după o serie de tribulații de neînțeles, la care România a fost supusă încă din 2011, când a solicitat pentru prima dată intrarea în spațiul de liber schimb intraeuropean. Obținerea accederii în spațiul Schengen poate deveni obiectivul palpabil, realizabil al românilor în 2019.

Tehnic, România este pregătită 100% pentru preluarea președinției rotative. A spus-o Jean-Claude Juncker și o vor constata țările membre. Anul 2018 a reprezentant un efort de organizare continuă, în țară – cu peste 250 de evenimente europene puse la punct în marile orașe românești, și la Bruxelles – cu peste 1.400 de evenimente organizate în marja președinției rotative a României.

Ministerul Afacerilor Externe din România, Reprezentanța României la Bruxelles, precum și Secretariatul General al Consiliului UE sunt entitățile care au făcut ca elementele de tehnică logistică să fie pregătite în detaliu, agregate și armonizate unitar.

Este important să știm că românii – personal ministerial, specialiști, experți în afaceri europene din structurile guvernamentale – și-au făcut datoria și vor reprezenta România cu seriozitate și cu responsabilitate, în cele șase luni alocate coordonării imensului aparat birocratic și instituțional de la Bruxelles. Vom privi cu fruntea sus rezultatul eforturilor deja făcute de echipele mixte de experți, care au dat un sprijin profesional remarcabil bunei desfășurări a mandatului românesc.

Centenarul – anul catarsisului românesc, anul zvârcolirilor care ne-au pus în discuție identitatea și destinul, ca națiune a Europei

2018 a fost anul Centenar al românilor, când, mai abitir ca niciodată, țara a fost răscolită de războaie politice interne fără precedent, producând o reverberație negativă, care a îngrijorat o întreagă Europa.

Rapoartele de țară, dar și MCV-ul au menținut atenția asupra celui mai important element de stabilitate și predictibilitate statală: apărarea statului de drept, independența justiției, apărarea drepturilor fundamentale și cetățenești, lupta împotriva corupției politicienilor și din societate.

Coșmarul luptelor politice interne – un indicator al vulnerabilității României față de valul populist și retrograd care a cuprins parte din Europa

Ca într-un coșmar, teme periculoase, pe care le credeam uitate în timpurile tulburi ale primilor ani postcomuniști, au făcut agenda ultimilor doi ani: baronizarea și mafiotizarea administrației locale, sugrumarea legilor anticorupție, intimidarea și dizolvarea mișcărilor civice de stradă, demonizarea Uniunii Europene și a străinilor, semănarea unei discordii naționale, pe considerente etnocentriste, antieuropene, antidemocratice.

Palatele puterii politice – Cotroceni și Victoriei – s-au situat pe poziții ireconciliabile și au dus la grave și iraționale dispute, într-o luptă oarbă care a avut în centru boala seculară a României: corupția, hoția la nivel înalt.

Modificarea legilor justiției, a codurilor penale, solicitarea arbitrajului excesiv al Curții Constituționale pe spețe de neconstituționalitate – CCR a trebui să judece peste 80 de sesizări formulate într-un interval de doi ani -, înăbușirea în violențe, sânge și gaz a manifestației pașnice a diasporei, din 10 august 2018, chestionarea profund manipulatorie a românilor la referendum cu privire la libertățile cetățenești fundamentale, prin demonizarea opțiunilor sexuale ale semenilor, acestea sunt semnele evidente ale imaturității clasei politice românești, la 11 ani de la intrarea în UE.

Politicieni, presă, cetățeni – aluatul național al solidarității și unității nu s-a legat deloc în an Centenar.

Dubiile exprimate de președintele Comisiei Europene, care a afirmat răspicat că nu știe dacă autoritățile române înțeleg „pe deplin” rolul de președinție rotativă, au pus o tușă groasă peste eforturile miilor de oameni implicați în agenda tehnică a mandatului de la Bruxelles. Atenuarea ulterioară a declarației înaltului demnitar european nu a îndulcit amarul unei constatări juste și usturătoare.

Alegerile europarlamentare – testul de europenitate al cetățenilor UE

În luna mai 2019, România va avea pe agendă organizarea alegerilor europarlamentare în cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Va fi momentul adevărului. Un test de europenitate, continuitate, solidaritate și unitate.

Cetățenii vor fi chemați să își aleagă reprezentanții care îi vor convinge cel mai mult dacă este bine să rămâi în Europa sau să pleci din Uniune. Dacă e mai bine să continui să trăiești în domnia legii, prin respectul față de celălalt, în economii naționale predictibile, care se sprijină reciproc, sau în state autarhice, la discreția unor lideri care închid ușile spre exterior ale propriilor națiuni.

Mai mult ca niciodată, alegerile europarlamentare din mai 2019 vor fi ca o ruletă imprevizibilă: pot consolida construcția europeană în jurul principiilor fondatoare sau o pot ruina pe vecie.

Stă în puterea europenilor, în votul lor cumulat să o facă.

Rolul României – un avocat al proiectului european de unitate și solidaritate

În funcție de modul în care președinția rotativă românească va impulsiona afacerile europene – ca facilitator de consens, ca gestionar de coeziune instituțională și națională, cu tact, cu pricepere – conferind încredere și putere construcției europene, așa își vor vota aleșii în Parlamentul European cei peste 700 de milioane de cetățeni din UE.

Președinția rotativă a României trebuie să conducă Europa spre o Uniune mai puternică, mai unită, mai solidară și mai prosperă, spre binele tuturor românilor europeni.

Hai, România!


Claudiu Săftoiu este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. A fost președinte-director general al Televiziunii Române (2012 – 2013), director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007) și consilier prezidențial (2004-2006). Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: „Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003). 

Comentarii