Adevărata conspirație din spatele Andreei Esca nu e COVID-19! Cei mai credibili știriști ascund că ne împing să cumpărăm orice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Există oameni care se întreabă dacă Andreea Esca nu și-a făcut mărturia atât de impresionantă ca să sporească, convenabil pentru Guvern, frica de coronavirus. De fapt, spunând asta ei sunt nefiresc de cruzi, dar o fac pentru că se simt înșelați. Din cauza reclamei care curge spre noi pe toate canalele, știută și neștiută, am ajuns să trăim într-un calup publicitar cu foarte mici pauze de viață reală.
Cuprins:
Esca, Delia, Andreea Marin, Irina Rimes, Alessandra Stoicescu, Tudor Chirilă, Capatos și mulți alții au fost eliberați. Sunt figuri publice care au scăpat de regulile publicității de la TV. Au libertatea deplină de a face publicitate ascunsă. Costurile noastre, ale tuturor, sunt mari și sunt și ele tot ascunse.
Toată lumea vinde ceva, nu-i așa? De ce să ne plângem că showbizul nostru îți vinde camuflat creme, unele de-a dreptul dubioase, sucuri, mașini sau ce mai prind?
Nu asta pățești și la medic, mai ales la medicul de familie, devenit, în multe cazuri, un fel de reprezentant de vânzări pentru industria farmaceutică?
Și măcar de-ar fi doar farmaceuticul clasic, cu bază științifică solidă, dar de multe ori te trezești cu o rețetă “homeopată” plină de inutilități scumpe.
Medicii iau comision din vânzarea medicamentului pe care îl recomandă. Practic relația medic-pacient e compromisă profund. Te-ai dus cu o durere de cap, poate îți trece capul după ce te vede medicul, poate nu, un lucru e cert: vei pleca de acolo și cu câteva chestii inutile de cumpărat.
De la medici la preoți, totul a ajuns determinat de “să vinzi mai mult”
Relația medic-pacient nu e singura viciată de marketing și publicitate. Marile companii încearcă să cumpere fiecare formă de autoritate, pentru că așa vinzi cel mai eficient.
Preoții sunt foarte nervoși dacă nu cumperi lumânări aprobate de BOR.
Școala e și ea profund coruptă de scheme de marketing care fac din profesori niște reprezentanți de vânzări, iar din elevi, niște cumpărători.
Și nu mă refer doar la manuale, nu mă refer nici măcar doar la meditații, ci la multe alte tranzacții de echipamente, activități opționale, excursii și câte și mai câte.
Gândiți-vă numai la figura omului de știință, imaginea aceea tradițională de nonconformist, de neo-gânditor de vârf al lumii noastre, Einstein sublim cu limba scoasă. Acest icon părea în orice caz în afara schemei investiție-profit, de aia inspira încredere sau respect.
Să realizăm cât de adâncă e schimbarea cu atâtea grupuri de influență în care omul de știință devine doar un satelit melancolic în jurul unui nucleu pur comercial - industria energiei, industria pharma găzduiesc minți sclipitoare, dar e deja dovedit că au folosit aceste minți pentru a justifica absurdități incredibile, de la fumatul care nu face rău, până la lipsa de legătură dintre poluare masivă și faptul că planeta ne-o ia razna climatic.
Ne plătim bine prezentatorii și prezentatoarele TV ca să păstreze curată imaginea omului care îți prezintă știrile.
În jurnalismul economic situația e dezastruoasă. Sunt jurnaliști care prezintă “analize” sau emisiuni economice fiind angajați direct și de grupuri de lobby ale industriei de energie să le reprezinte interesele.
Banca Națională a României reprezenta publicitar băncile private atunci când dezbaterile despre taxare erau în toi. Practic o instituție “a noastră” intra și vicia o dezbatere profund politică, trăgând balanța înspre interese private.
Să ne mai mirăm deci că Esca face publicitate nemarcată? Ar fi ipocrit din partea noastră. Ne-am putea mira cel mult de schimbarea relațiilor angajator-vedetă. Până acum credeam că acești prezentatori de știri, de fapt tot entertaineri, sunt plătiți așa de bine tocmai ca să nu facă publicitate, să păstreze curățată o imagine a omului care-ți citește noutățile.
Ne plătim bine jurnaliștii TV, cam tot așa cum ne plătim bine polițiștii și judecătorii ca să nu se apuce de afaceri.
Celebrul “salariu al Escăi” era și un fel de garanție că nu joacă în scenete de advertising pentru alții decât angajatorul evident, PRO TV.
Acel salariu legendar nu mai e salariu. E comision din faptul că luăm în serios o figură a știrilor românești.
Ei bine, acum banii le vin vedetelor prin noul aranjament social-media. Sunt și influenceri. Iar definiția cea mai bună a influencerului e că face orice ca să vândă orice.
Cei care se dau mai “deontologi” nu vând chiar orice, adică își aleg brandurile mai puternice. Însă e clar că au scăpat de CNA, de legea audiovizualului și pot face orice pe net. Nu că înainte n-ar fi făcut lucruri în neregulă. Dar acum neregula e însăși regula.
Înșelătoria primordială: publicitatea nu mai vrea să fie publicitate
Degeaba ar exista teoretic niște reguli stabilite de RAC (Consiliul Român pentru Publicitate, un ONG) prin care vedetele ar cam trebui să ne anunțe când sunt plătite să ne vândă ceva. Publicitatea nu vrea să fie percepută ca publicitate. Asta e înșelătoria primordială. Iar de când presa a fost slăbită și mai mult de marii publicitari Google-Facebook, publicitatea nemarcată a luat un avânt nemaivăzut.
Practic poți vinde orice prostie, cu cât mai mare prostia, cu atât mai încurajată de Google, de exemplu, care împânzește netul de leacuri fantasmagorice.
E atât de viciat contractul, încât îmi dau seama că par un moș acrit de viață. Pentru că viața adevărată e un calup publicitar: de la generația Gucci-vedetelor adolescentine, de la „flexării” prepuberi care și-ar rupe gâtul în direct numai să reprezinte un brand, până la Esca sau Berecleanu care postează glumițe și pozuțe stupizele pe bani.
Cruzimea nefirească a publicului vine din faptul că oamenii se simt păcăliți
După încercarea grea prin care a trecut Esca, în criza COVID, cumva îi înțeleg și pe conspiraționiștii dezlănțuiți care scriau peste tot că vedeta a fost plătită de conspirația mondial-guvernamentală să ne bage “covrigu pe gât”.
Dacă tu vinzi de toate oricum toată ziua (ascunzând lucrul ăsta) de ce ai vrea să te perceapă lumea altfel atunci când treci printr-o tragedie? Ai impus o relație comercială între tine și cei care te văd? Atunci vei suferi pe acest altar așa cum te vei și bucura de banii strânși.
Dramele superstarurilor sunt uneori reale, la fel de reală e cruzimea publicului atunci când se simte înșelat. Sunt atâția/atâtea vedete care au fost linșați fără milă de public, judecați cu o cruzime incredibilă. Dar această cruzime a poporului consumator vine de undeva. Vine din contractul artificial dintre un algoritm de vândut creme, mașini sau ceaiuri antihemoroizi și oameni care se simt tot timpul păcăliți.
Când am avut Președinția Europei, acum un an și ceva, poate ați uitat, dar am fost sponsorizați de Coca Cola. Guvernul de atunci nu a simțit nimic în neregulă în a alătura o funcție atât de importantă cu ideea de sponsorizare.
Așa cum ni se pare firesc ca fotbaliștii să fie ștampilați de branduri diverse, tot așa li s-a părut firesc guvernanților să facă licitație pentru sponsorizarea președinției Consiliului UE.
Publicitatea irațională trezește reacții iraționale
Ce trebuie să înțelegem e că publicitatea scăpată de sub control merge mână în mână cu explozia iraționalului în toate domeniile.
Lupta cu fake news pretinsă de unii ziariști sau de giganții Google sau Facebook nu este decât o glumă. Publicitatea este în esența ei un fake news. Și am tot încercat vreme de un secol să o separăm de “știrile pe bune”. Nu ne-a ieșit. Convergența tehnologie-irațional e deplină. Unii vând neadevăruri sub formă de știri, alții vând produse sub formă “de viața de zi cu zi a vedetei” pe Instagram.
Și cea mai sinistră conspirație, și cele mai credibile fețe de știriști coabitează într-un singur scop: să vândă cine știe ce alifii dubioase sau cine știe ce mașină de lux.
