Alba-neagră cu alegerile prezidențiale. Cum se autosabotează coaliția PSD-PNL-UDMR cu amânarea scrutinului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coaliția insistă să-și calce în picioare propriile decizii în materie electorală, PSD și PNL fiind deja maeștri ai răzgândirii privind momentele prielnice pentru alegerile prezidențiale. După ce au dat cu piciorul calendarului din septembrie pentru prezidențiale, acum partidele Puterii mai mută încă o dată scrutinul, aproape spre vară, cu toate că o decizie CCR spune că alegerile ar trebui organizate cât mai repede.
Atenția la regulile unei democrații cât de cât funcționale pare să intre la categoria notelor de subsol pentru PSD și PNL. În ultimele zile ale anului trecut, în spatele ușilor închise, partidele au bătut palma pentru alegeri pe 23 martie și 6 aprilie. Anterior, noua Coaliție se înțelesese ca fostul lider PNL, Crin Antonescu, să fie candidatul comun al liberalilor, PSD și UDMR.
Însă primul pas a fost încălcarea deciziei privind datele alegerilor. Marți era ultima zi în care se putea da hotărâre de Guvern pentru a putea respecta calendarul 23 martie – 6 aprilie, în condițiile în care aceasta trebuie dată cu minimum 75 de zile înainte de alegeri.
Anul trecut, în aprilie, PSD și PNL mai conveniseră să fie alegeri prezidențiale mai devreme, pe 15 septembrie și 29 septembrie 2024, însă liberalii s-au răzgândit, după ce s-au văzut cu sacii în căruță după europarlamentare, din 9 iunie, fiind salvat binomul Ciucă-Bode din fruntea PNL.
Acum liberalii și cei din UDMR au insistat pentru calendarul 23 martie – 6 aprilie, în timp ce PSD a fost cel care s-a sucit. Pe noile calcule ale PSD, primul tur ar urma să aibă loc la final de mai, campania electorală începând exact după sărbătorile pascale, care sunt la jumătatea lunii aprilie. Practic, cele două tururi de scrutin ar fi tratate ca și cum s-ar organiza alegeri europarlamentare sau locale, din punct de vedere al plasării lor în an.
Dilema candidatului cu șanse
În interiorul PSD, calculele au fost refăcute de unii lideri (cum e Vasile Dîncu) și acum sunt de părere că poate ar trebui găsită o altă variantă de candidat, poate chiar separat de PNL. Așadar, Crin Antonescu ar fi tras pe tușă. De asemenea, tragerea de timp e văzută ca o soluție care să pregătească terenul pentru propriul candidat (fiind pe masă două scenarii, adică turul I pe 11 mai și al doilea pe 25 mai sau cel cu turul I pe 25 mai și al doilea pe 8 iunie).
Nu e exclusă nici o nouă candidatură a lui Marcel Ciolacu, dar de această dată cu un PSD care să nu mai arunce în dreapta și stânga cu voturi, cum s-a întâmplat pe 24 noiembrie, când președintele social-democraților a ratat la mustață turul al II-lea pentru că social-democrații au redirecționat voturi către Simion.
Ceea ce nu ia în calcul PSD este faptul că în lunile mai-iunie vor putea fi resimțite deciziile luate la final de decembrie, cum e cazul înghețării pensiilor (pentru moment), alocațiilor, precum și faptul că vine din urmă noua lege a salarizării unitare. Odată cu noua lege, Coaliția va trebui să gestioneze nemulțumirile a circa 1,3 milioane de bugetari, dat fiind că în noul act normativ, nivelul sporurilor va fi limitat și sistemul de beneficii va fi redus.
De asemenea, Coaliția s-ar putea confrunta cu ascensiunea valului antisistem. În tot mai multe țări, candidații populiști sau extremiști sunt în plină ascensiune, iar unii sunt cultivați de persoane din anturajul lui Donald Trump, care pe 20 ianuarie își începe noul mandat la Casa Albă.
Campania electorală ar urma să aibă loc cel mai probabil în perioada sărbătorilor pascale sau chiar imediat după, când o parte a electoratului va simți din plin creșterea prețurilor, după ce oricum PSD și PNL s-au pus cu bâta pe mediul privat, prin creșterea impozitării dividendelor și a altor măsuri care afectează antreprenorii.
În 2025, Puterea nu va mai avea fonduri așa de multe pentru a putea ajuta aleșii locali, unde în continuare așteptările sunt mari în ceea ce privește plata facturilor din Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, pentru lucrări de infrastructură la nivelul comunelor și micilor orașe sau extinderea rețelei de gaz.
Atuul Opoziției
Din rândurile Opoziției politice pare în momentul de față mai profitabil și eficient să fii candidat împotriva unui Guvern care arată aproape la fel precum cel precedent, cu un președinte de țară cu o încredere prăbușită și cu lipsa perspectivei că în următoarele luni vor mai fi măriri de venituri.
USR rămâne pe poziții privind susținerea Elenei Lasconi, o candidată care a luat peste 1,7 milioane de voturi, cu toate că sunt voci marginale care vorbesc de varianta Nicușor Dan. Însă problema lui Nicușor Dan e că odată ce s-a trecut granițele orașelor universitare, nivelul de notorietate și capacitate de a strânge voturi e la cote mult mai mici față de Lasconi. Nicușor Dan nu e nici reperul prin excelență al luptei antisistem, după ce deja a bifat un mandat la Primăria Capitalei, dar și câțiva ani de deputăție.
În partea cealaltă, a partidelor cu discurs naționalist cu accente extremiste, în continuare, Călin Georgescu este văzut ca o opțiune viabilă, mai ales că și-a atras un nivel ridicat de susținere după rezultatul din 24 noiembrie. Mai mult, victimizarea acestuia și promovarea intensă la unele televiziuni, plus pe social media, l-au dus într-o zonă în care eclipsează orice alt candidat care ar veni dinspre același electorat antisistem, contestatar al UE și al valorilor occidentale.
