Alegerile au trecut, ideile Moscovei rămân și sunt intens promovate. Mai mult, capătă nuanțe violente, cu instigare spre vărsare de sânge

România se află într-o situație delicată. Toți ochii sunt ațintiți pe măsurile contra bugetarilor, pe cele împotriva mediului privat, dar și pe ce funcții mai negociază Puterea. Însă independent de acestea, în mediul online și viața reală propaganda încurajată de Moscova dă impresia că ne întoarcem în urmă cu un secol, singura diferență fiind instrumentele folosite. Pentru că România e testată pe toate palierele, de la simple mesaje promovate în online de necunoscuți, idei repetate de politicieni, dar și o accelerarea spre zona violentă, chiar cu potențial de vărsare de sânge, unde autorii sunt mai mult sau mai puțin conștienți de ce fac. Dar să luăm lucrurile pas cu pas.

Șoșoacă, discurs antisemit

În primul rând, politicienii și partidele. Încă de la finalul lunii, Diana Iovanovici Șoșoacă s-a exprimat clar împotriva dreptului la nesupunere civică, într-un mesaj cu îndemnuri de neplătire a taxelor, refuzul plății amenzilor, retragerea banilor din bănci, intrarea în grevă (a tuturor), boicot al „lanțurilor străine care storc România de viață”. Pe scurt, blocaj instituțional.

„Lupta” Dianei Iovanovici Șoșoacă a continuat pe promovarea mesajului că România e doar o colonie, nu suverană. Redăm câteva mesaje:

-„Indiferent pe cine votezi, problema e că avem aceeași oameni care semnează acordul cu țările care efectiv ne conduc cu adevărat. Nu ăștia conduc. Sunt alte puteri, din păcate”, afirma Diana șoșoacă într-o conferință de presă din 30 iunie.

– „În țara mea, în România, avem un reprezentant al Israelului în Parlamentul României. Știți ce face el? Face legi și toată majoritatea, socialiștii și liberalii, votează cum spune el, pentru că este stăpânul României. Acum avem o lege care ne interzice să vorbim despre istoria României, dacă vorbești despre istoria României dintre cele două războaie mondiale vei merge la închisoare timp de 10 ani, pentru că nu le place israelienilor ce s-a întâmplat acolo”, scria Diana Șoșoacă într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.

Mai mult, pe 24 iunie Diana Șoșoacă celebra din Parlamentul European 98 de ani de la înființarea Legiunii Arhanghelului Mihail, chiar dacă România a înăsprit legislația în ceea ce privește raportarea la mișcarea legionară.

În partea cealaltă, la suprafață, AUR încearcă să tempereze mesajele radicale. George Simion a trecut de la „jupuirea în piața publică” a celor considerați că ar fi comis anul trecut o lovitură de stat la criticarea guvernării. Însă pe grupurile de susținători atmosfera e mult mai încărcată. O investigație Pressone a relatat modul cum „în grupurile private AUR mesajele care îndeamnă la vărsare de sânge sunt la ordinea zilei”.

Într-unul din mesajele prezentate în investigație unul din simpatizanții partidului cerea o armă cu care să meargă la guvern și să scape „țara de o parte din hoți”, fiind decis să se sacrifice.

Escaladarea regională: de la propagandă la violențe

The Guardian a arătat într-un material că Rusia a început recrutare de tineri ucraineni pentru campanii de sabotaj, fiind vizate provocări de incendii de vehicule militare, birouri de recrutare și oficii poștale din vestul Ucrainei, după cum a scris Libertatea aici. Iar persoanele vizate erau copii de 11-12 ani. Reuters, la rândul său, arăta că pe rețele sociale pro-Kremlin erau căutați cetățeni europeni pentru sabotaje în țările lor.

Pe 6 iunie Curtea de Apel Bucureşti condamna la şase ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la acte de diversiune pe Murillo Diosa Luis Alfonso, un columbian care intenţiona să arunce în aer, la instigarea unei persoane rezidente în Rusia, obiective strategice din România. Trei zile mai târziu, un alt columbian, tot suspectat de legături cu Rusia, era condamnat la opt ani de închisoare în Cehia, pentru acte de sabotaj.

Deși ne aflăm în 2025, România parcă se întoarce în urmă cu un secol, în anii 20, când Max Goldstein și doi dintre frații săi, precum și alți câțiva adepți ai „clandestinismului”, puneau pe jar autoritățile de la București. La acea vreme, în urma atentatului de la Senat din 8 decembrie 1920, Dimitrie Greceanu (ministrul justiției), Demetrie Radu (episcop al Eparhiei de Oradea Mare) și Spirea Gheorghiu (senator) și-au pierdut viața (pentru detalii vezi volumul „Rețele clandestine comuniste în România: de la Revoluția rusă la rebeliunea de la Tatar-Bunar). A fost singurul moment major cu pierderi de vieți omenești, altele fiind oprite sau au dat greș.

Atenția Rusiei care se mută spre România

Semințele convulsiilor sociale au fost plantate în România odată cu ascensiunea lui Călin Georgescu, un fost candidat la prezidențialele de anul trecut, care a bifat toate marile teme ale Kremlinului: retrasare a granițelor din regiune, raportarea la UE și partenerii strategici, dar și la „înțelepciunea rusă”.

Acum, România devine un punct de interes de sine stătător, nu doar o parte dintr-un tablou mai mare. Istoricul Cosmin Popa, unul din cei mai bune specialiști ai României pe zona rusă, nota din start într-un editorial în Dilema Veche faptul că „pentru prima oară în istoria modernă și contemporană, Rusia are o politică structurată și care se referă concret și special la România”. Iar în noua ofensivă nu e vorba doar de elemente de diversiune și intruziune, dar și de încercarea unor transformări culturale.

Să nu uităm de ultimele alegeri, când în online unii își exprimau fie dorința să bea vodkă cu rusul, nu să fie România invadată de „ghei” (n.r. – gay). Iar această „dorință” era doar cea mai mică, altele fiind și mai triste, dacă ținem cont de ce au pătimit românii în anii 40 de pe urma rușilor.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE