Italian de 75 de ani, „căsătorit” cu o româncă de 13 ani! Explicația Ministerului Justiției pentru refuzul legiferării vârstei consimţământului sexual

Ministerul Justiţiei susţine că astfel de cazuri sunt „excepționale/extreme”, iar „vârsta consimţământului sexual” n-ar trebui impusă prin lege, pentru că „organul judiciar, fiind cel mai bine poziționat, e singurul în măsură să determine dacă minorul avea discernământ”.

„Mireasă” la 13 ani, în văzul lumii

Procurorii DIICOT au considerat că Livia*, la doar 13 ani, avea discernământul necesar pentru a consimţi relaţiile sexuale cu un bărbat ce-i putea fi străbunic. 

Fetiţa s-a mutat la Franco şi „a început o relație de concubinaj”, precizează DIICOT. Italianul nu s-a ascuns de ochii lumii: din martie 2021, a început să posteze pe pagina lui de Facebook pozele pe care i le-a făcea Liviei în casa sau în maşina lui, iar două luni mai târziu, spun procurorii, el a organizat o petrecere de „nuntă” și i-a dat un „inel” copilei de 13 ani.

Abuzul sexual a durat şase luni, până în iunie 2021, când Livia a plecat la sora ei, în Timișoara. Franco a mers după ea şi a adus-o înapoi. Însă, din acel moment, fata „a refuzat relațiile sexuale cu cetăţeanul italian, fără să fie forțată să le întrețină din nou”, subliniază judecătorul de la Tribunalul Cluj care, luna trecută, a decis că bărbatul poate fi cercetat în arest la domiciliu.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

„Va împlini în luna martie 76 de ani, starea lui de sănătate este relativ precară, iar în detenție se pare că nu primește medicamentele necesare ținerii sub control a bolilor de care suferă”, a motivat judecătorul. Când a comis faptele, avea aceeași vârstă și stare de sănătate, au replicat procurorii, iar Curtea de Apel Cluj, unde s-a judecat apelul, le-a dat dreptate, menţinând arestul preventiv al italianului.

Relaţia cu o fată de 15 ani, nesancţionată

Mai apoi, în septembrie 2021, Franco G. a fost trimis în judecată pentru act sexual cu un minor, dar şi pentru trafic de minori. Ultima acuzaţie i-a fost adusă după ce, împreună cu Zoro G. şi alţi trei bărbaţi, a exploatat o adolescentă, prin practicarea prostituţiei. 

Clara* avea 15 ani şi îl cunoscuse pe Zoro, de 35 de ani, la câteva zile după ce el a fost liberat condiţionat din închisoare. Cei doi au devenit „concubini” şi, pentru că „iubitul nu găsea de lucru”, a declarat fata la DIICOT, „am început să practic prostituția într-o parcare, în timp ce Zoro se plimba în apropiere”. 

În septembrie 2021, Zoro, Franco şi ceilalţi trei bărbaţi au fost trimişi în judecată. „Concubinul” fetei de 15 ani n-a fost acuzat de act sexual cu un minor.    

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Când unui copil i se spune: „Şi tu eşti de vină!”     

Putea Livia, la doar 13 ani, să consimtă relaţia sexuală cu un bărbat de 75 de ani? Codul Penal spune că da: abuzarea unui copil ce nu a împlinit 14 ani poate fi considerată „act sexual cu un minor”. Infracţiunea e pedepsită cu închisoarea de la 5 la 12 ani, atunci când agresorul e adult.

Tot Codul Penal mai prevede că, atunci când abuzatorul constrânge victima (fizic sau moral) sau când profită de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, abuzul sexual este viol, infracţiune pedepsită cu închisoarea de la 7 la 12 ani, atunci când victimele sunt minore.

„Faptul că legislaţia penală prevede şi o infracțiune mai puțin gravă pentru cazurile cu victime adolescente contribuie la impunitatea violatorilor, deoarece există dovezi care arată că, dacă violatorii vor fi vreodată urmăriți penal, ei nu vor fi acuzați de viol, ci de acea infracțiune, mai puţin gravă”, se arată într-un raport despre abuzurile sexuale publicat de Consiliul Drepturilor Omului al ONU, în vara anului trecut. 

Azi, uitându-se peste acelaşi dosar, unii magistraţi ar putea considera că fetiţa de 13 ani nu a fost violată, pentru că ea „nu a fost forţată” (constrânsă – n.r.). 

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Sunt două variante de încadrare a faptei, cu două pedepse diferite. Şi sunt două moduri în care justiţia tratează victima. Iar atunci când aceste abuzuri nu sunt considerate violuri, justiţia le spune victimelor: „Şi tu ai partea ta de vină!”. E a doua pedeapsă, o dublă oprimare a unor copii deja traumatizaţi.   

Cei mai mulţi dintre copiii abuzaţi sexual cresc în sărăcie şi-n familii disfuncţionale, departe de şcoală, uitaţi de sistemul de protecţie a copilului şi abandonaţi de stat. Mai târziu, trauma nevindecată îi poate transforma pe unii dintre ei în abuzatori, ca într-o contagiune a răului. 

Tentativele de modificare a Codului Penal

În iulie 2021, un Raport al Inspecţiei Judiciare a confirmat investigaţiile publicate de jurnaliști, dintre care Libertatea și Dela0 s-au ocupat pe termen lung de cazurile de abuz contra minorilor. Raportul a arătat că „de regulă, instanţele nu au reţinut valabilitatea consimţământului victimelor minore”. 

În raport se dau exemple de limită de vârstă a consimțământului, care în Europa este între 14 și 16 ani, nicăieri însă nu este 13 ani.

De atunci au trecut şapte luni. În fruntea Justiţiei s-au perindat trei miniştri (Ion Stelian – USR, Lucian Bode – PNL şi Cătălin Predoiu – PNL, care ocupă şi în prezent funcţia). Niciunul dintre ei nu a acționat conform propunerii CSM.

În toamnă, USR a depus la Senat un proiect de lege asemănător, pentru modificarea Codului Penal, astfel încât toate agresiunile sexuale cu victime sub 14 ani să fie considerate violuri. Ulterior, în comisia juridică, „vârsta consimţământului sexual” a fost ridicată la 16 ani. 

CSM a dat aviz negativ acestui proiect de lege, precizând că a trimis o propunere similară ministrului justiţiei, mult mai bună decât varianta celor de la USR, care „prezintă o serie de neconcordanţe semnificative”.

Sunt „grave erori de tehnică legislativă”, explică şi Ministerul Justiţiei, într-un drept la replică apărut, după ce Asociația Declic l-a acuzat pe Cătălin Predoiu că se opune proiectului de lege al USR.  

Să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimic

În comunicatul emis la 7 februarie anul acesta, Ministerul Justiţiei spune că „sprijină orice demers legislativ care combate fenomenul agresiunilor sexuale împotriva minorilor”, dar că „are rezerve cu privire la necesitatea și oportunitatea modificării legislației, în scopul înlăturării unor posibile aplicări (particulare) eronate ale legii”.  

Aprecierea asupra încadrării faptei săvârșite asupra unui minor drept viol are loc prin raportare la fiecare cauză concretă în parte, organul judiciar fiind cel mai bine poziționat (și, de altfel, singurul în măsură) să determine, inclusiv ca urmare a dispunerii unei expertize medico-legale psihiatrice, dacă minorul avea discernământul necesar pentru a emite un consimțământ valabil.

Ministerul Justiţiei:

Ministerul Justiţiei mai susţine că actuala legislație „reglementează vârsta consimțământului sexual, ca regulă, la 16 ani și, în situații particulare, la 18 ani”.

Nu prin lege, ci prin practica judiciară

Într-un răspuns trimis anul trecut Comitetului Lanzarote, care monitorizează implementarea de către statele membre a Convenției privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual, acelaşi Minister al Justiţiei recunoştea însă că, în România, „legile care incriminează violul și agresiunea sexuală nu conțin o definiție clară a lipsei consimțământului”. 

Comitetul Lanzarote a vrut să ştie şi dacă în legislaţia noastră „se face vreo diferență între vârsta legală pentru activități sexuale și vârsta sub care se consideră că un copil nu e niciodată capabil să își dea consimțământul”.

„Vârsta sub care orice activitate sexuală cu un copil e considerată ca fiind săvârșită fără consimțământul lui (asta însemnând că fapta va fi calificată drept viol sau agresiune sexuală, chiar dacă copilul nu a opus rezistență) nu este reglementată de lege, ci de practica judiciară, luând în considerare particularitățile fiecărui caz”, a răspuns Ministerul Justiţiei.

Scuza agresorului: „Am căzut în ispită”

Pentru Ministerul Justiţiei, cazul fetiţei de 13 ani care ar fi consimţit sexul cu un bărbat de 75 de ani e doar unul „excepțional/extrem”. Dar „excepționalul” netratat se propagă.

Citește partea a doua: Au copiii discernământ pentru sex cu adulţi, cum crede Ministerul Justiției? Exemplul fetei de 13 ani puse să facă sex cu un bărbat de 28 de ani

Urmărește-ne pe Google News