Belgia a finalizat fundația primei insule de energie din lume, un proiect mamut de miliarde de euro în Marea Nordului. Prințesa Elisabeth, așa cum a fost numită prima insulă artificială de energie din lume, a fost realizată prin scufundarea a 23 de blocuri de beton de 22.000 de tone. Proiectul se ridică la 7.000.000.000 de euro, potrivit The Economic Times.
Cuprins:
Construcția reprezintă o realizare inginerească de proporții, fiind proiectată să funcționeze ca un adevărat hub energetic în mijlocul Mării Nordului. Insula artificială va găzdui infrastructură electrică de înaltă tensiune și va colecta energia produsă de viitoarele parcuri eoliene offshore, înainte de a o transmite către rețeaua electrică terestră.
Proiectul este realizat pentru operatorul de rețea Elia Transmission Belgium, iar lucrările de construcție a insulei sunt executate de TM Edison, consorțiul format din DEME și Jan De Nul. Construcția fundațiilor a intrat într-o etapă decisivă în 2025, când primele caisoane au fost transportate și instalate în Marea Nordului.
Fundația insulei este formată din 23 de structuri uriașe din beton, numite caisoane. Fiecare dintre ele cântărește aproximativ 22.000 de tone și are o lungime de circa 58 de metri și o lățime de 28 de metri. În funcție de configurație, înălțimea ajunge la 32 de metri. Aceste structuri vor forma conturul exterior al insulei și vor proteja infrastructura electrică împotriva condițiilor maritime extreme.
Toate caisoanele sunt construite în portul Vlissingen din Olanda, pe o linie de producție împărțită în cinci stații. Procesul de fabricație al unui singur caison durează, în medie, între trei și patru luni. După finalizarea construcției, structurile sunt deplasate treptat între stații cu ajutorul unor sisteme hidraulice de ridicare și al unor instalații speciale de glisare.
Transportul și instalarea pe mare reprezintă, la rândul lor, o operațiune complexă. Fiecare caison este tractat din portul Vlissingen către amplasamentul insulei cu ajutorul unor remorchere puternice, pe o distanță de aproximativ 98 de kilometri. Întregul ciclu, de la plecarea din port până la poziționarea și fixarea structurii pe fundul mării, durează aproximativ 24 de ore.
La destinație, caisonul este conectat la ancore instalate în prealabil și poziționat deasupra zonei de fundație. Operațiunea este monitorizată permanent, iar măsurătorile precise ale poziției și mareelor permit coborârea controlată a structurii, potrivit informațiilor furnizate de operatorul de rețea Elia Transmission Belgium.
Caisonul este apoi umplut cu apă, ceea ce îi permite să se scufunde stabil până la fundul mării. Ulterior, structurile vor fi umplute cu nisip pentru a forma fundația pe care va fi construită infrastructura insulei.
Lucrările maritime au început în aprilie 2025, iar operațiunile offshore au fost programate în etape, ținând cont de condițiile meteorologice. Elia a indicat că activitățile pe mare urmau să fie reluate în primăvara lui 2026 după sezonul de iarnă.
Dimensiunea proiectului a atras și un sprijin financiar important din partea Băncii Europene de Investiții (BEI).
În 2024, BEI a acordat Elia Transmission Belgium o facilitate de credit verde de 650 de milioane de euro pentru prima fază a proiectului. În iulie 2026, instituția europeană a semnat o nouă facilitate de 1 miliard de euro pentru cea de-a doua fază, destinată infrastructurii electrice care va fi instalată pe insulă, relatează sursa citată mai sus.
A doua fază are un cost total estimat la aproximativ 2,296 miliarde de euro și include o stație de transformare de 220 kV, cabine de 66 kV și transformatoare 220/66 kV. Energia va fi transportată de la insulă către uscat prin șase cabluri trifazate de 220 kV.
Prin aceste investiții, insula va deveni mai mult decât o simplă platformă pentru turbinele eoliene offshore. Ea este concepută ca un nod al viitoarei rețele electrice din Marea Nordului, cu posibilitatea de a facilita și viitoare interconexiuni între Belgia și alte țări europene, inclusiv Regatul Unit.
Dacă va fi finalizat conform planurilor, proiectul Prințesa Elisabeth va deveni unul dintre cele mai importante noduri energetice offshore din Europa și un element esențial al strategiei Belgiei de a integra cantități tot mai mari de energie eoliană în rețeaua electrică.
La rândul său, Danemarca construiește cel mai mare hub energetic eolian situat pe o insulă artificială. În 2050, țara își propune să oprească producția de petrol și gaze.