Nicușor Dan, editorial în The Washington Times la 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie: „Pentru o zi, toți românii au fost americani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele României, Nicușor Dan, a publicat un editorial în cotidianul american The Washington Times, la 25 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. În textul semnat în presa americană, șeful statului evocă solidaritatea dintre cele două națiuni, reconfirmă angajamentul ferm al României în cadrul parteneriatului strategic cu SUA și aduce un omagiu jertfei militariilor români și americani.
Cuprins:
Emotie personală și solidaritate globală
Comemorând evenimentele care au schimbat lumea, președintele Nicușor Dan își amintește reacția pe care el și românii au avut-o în ziua de 11 septembrie 2001, când teroarea a lovit teroarea a lovit New Yorkul, Washingtonul și câmpurile din Pennsylvania.
„Acea dată istorică a fost și una personală. La fel ca mulți dintre semenii mei români, încă simt - chiar și după 25 de ani - groaza, revolta și indignarea pe care le-am simțit cu toții în fața acestor atrocități. Îmi amintesc că mi-am dat seama că atacurile nu erau îndreptate doar împotriva unei țări, ci împotriva valorilor care unesc toate societățile libere”, a scris în presa americană Nicușor Dan, președintele României.
Șeful statului spune că tragedia din 9/11 a arătat că nicio graniță sau distanță nu mai poate garanta securitatea, iar lecția extrasă de comunitatea internațională a fost una clară: „Un atac împotriva unuia poate deveni un atac împotriva tuturor”. În acel context, continuă acesta, „toți românii au fost americani pentru o zi”.
Rolul României și sacrificiul militarilor
Nicușor Dan afirmă că România a înțeles imediat această lecție și a acționat decisiv. Începând cu anul 2002, militari, aviatori, marinari, ofițeri de informații și diplomați români au participat la misiunile internaționale de luptă împotriva terorismului:
„Mii de militari români au servit cu curaj și demnitate - iar mulți au plătit un preț greu. Unii nu s-au mai întors niciodată acasă. Sacrificiul lor face parte din istoria alianței noastre. Sprijinul României a derivat nu doar din obligațiile de aliat, ci și din convingere. Știm din propria noastră istorie că libertatea este prețioasă și fragilă”.
În mesajul adresat partenerilor americani și președintelui SUA, Donald Trump, Nicușor Dan reiterează importanța parteneriatului strategic bilateral. El apreciază rolul istoric al SUA în încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și ridicarea Cortinei de Fier, punctând totodată sprijinul pentru viziunea actuală de la Washington privind împărțirea echitabilă a sarcinilor în cadrul NATO. Totodată, președintele a amintit de sprijinul operațional recent acordat forțelor americane pe teritoriul României:
„La începutul acestui an, am demonstrat din nou acest angajament facilitând rapid și public cerințele operaționale americane pentru Operation Epic Fury prin Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, subliniind hotărârea noastră de a fi alături de Statele Unite atunci când securitatea colectivă cere acțiune”.
„Turnurile gemene s-au prăbușit; cuvintele nu”
Editorialul face o paralelă între aniversarea a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a SUA (1776–2026) și rezistența valorilor democratice în fața terorismului.
Nicușor Dan își încheie editorialul subliniind că idealurile libertății nu pot fi distruse de violență: „Turnurile gemene s-au prăbușit; cuvintele nu. Libertatea nu este niciodată abandonată în vremuri de încercare. Ea se revelează. Pusă la încercare în fața adversității, nu poate fi învinsă de teroare, ci nu poate decât să devină mai puternică. Numai acționând în spirit de solidaritate, cu vigilență și hotărâre, putem asigura că promisiunile luminoase și universale făcute de Fondatori cu secole în urmă rămân la îndemâna tuturor - asemenea unei zile strălucitoare de septembrie în New York, pe care nicio formă de violență nu o poate cufunda vreodată în întuneric”.
Cum s-au produs atentatele din SUA de la 11 septembrie 2001
În dimineața zilei de marți, 11 septembrie 2001, o serie de atacuri teroriste coordonate au zguduit din temelii Statele Unite ale Americii și au redefinit ordinea geopolitică globală. Patru avioane comerciale de pasageri care decolaseră de pe aeroporturile de pe coasta de est au fost deturnate de mici echipe de teroriști, fiind transformate în rachete ghidate împotriva unor clădiri emblematice ale puterii economice și militare americane.
Două aeronave au lovit Turnurile Gemene ale complexului World Trade Center din New York. Primul impact a avut loc la turnul de nord, iar cel de-al doilea la turnul de sud, la o diferență de doar 17 minute. Exploziile au declanșat incendii devastatoare care au blocat sute de persoane la etajele superioare, transformând peisajul zgârie-norilor într-o capcană mortală. În mai puțin de două ore de la prima lovitură, ambele turnuri de 110 etaje s-au prăbușit complet, învăluind Manhattanul în nori denși de praf și dărâmături.
În paralel, cel de-al treilea avion deturnat a lovit fațada vestică a Pentagonului, sediul central al Departamentului Apărării din apropierea capitalei Washington DC. Cea de-a patra aeronavă s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii și echipajul au ripostat eroic la bord pentru a prelua controlul de la teroriști. Se crede că această din urmă aeronavă avea ca țintă clădirea Capitoliului din Washington.
Amploarea pierderilor de vieți omenești a făcut din 11 septembrie cel mai sângeros atac terorist din istorie. În total, 2.977 de persoane și-au pierdut viața, fără a-i include pe cei 19 atacatori suicidari. Toți cei 246 de pasageri și membri ai echipajelor de la bordul celor patru avioane au murit în momentul impactului. La World Trade Center s-a înregistrat cea mai mare tragedie, cu 2.606 persoane decedate pe loc sau ulterior din cauza rănilor grave. În momentul primului impact, în cele două turnuri se aflau aproximativ 17.400 de oameni. Deși 18 persoane au reușit să se salveze din etajele de deasupra zonei de impact din Turnul de Sud, în Turnul de Nord nu a existat niciun supraviețuitor deasupra punctului de lovire. La Pentagon au murit 125 de persoane. Victimele proveneau din 77 de țări, iar serviciile de urgență din New York au plătit un tribut uriaș, pierzând 441 de salvatori.
