Căderea în altă lume. Liberi, cu măști pe fețe, printre “provocări”, “oportunități” și lozinci că “totul va fi bine"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Una dintre figurile respectate ale presei românești, jurnalistul Petre Barbu, vorbește într-un text relaxat de duminică despre ezitările de a ieși după două luni de izolare într-o lume nouă definită de clișee.
Stai pe taburetul din hol. Te-ai încălțat. Ce mai aștepți? Du-te! E un obicei rusesc, l-ai văzut în filme, l-ai citit în cărți, îl respectau și bunicii tăi: să stai așezat câteva clipe înainte de-a pleca într-o lungă călătorie.
Ai înțepenit pe taburet. Te uiți în cameră la laptopul care se odihnește pe birou. Ai stat atâta timp acolo, cocoșat și concentrat, ca într-un borcan. Parcă îți vine să te întorci, să deschizi Windows-ul, să te bagi iarăși în lumea aia care te-a obosit?, te-a măcinat?, te-a făcut să suferi? A fost teritoriul tău de animal supus, obligat, speriat și agățat de tot felul de breaking news-uri, un animal digital.
Stai pe taburet. Nu e starea ta. Du-te! Unde vei vedea cu ochii. Piața e la locul ei, farmacia și shop-ul sunt tot acolo, cu mai mulți oameni. Liberi, cu măști pe fețe.
Te-ai săturat, aproape în fiecare zi ai făcut naveta, casă-piață, casă-shop, dar nu știi altundeva să te duci. Un robot programat. Un ins spălat pe creier. Un cetățean responsabil (conform autorităților). Acum, ridică-te și du-te! Nu mai ești robot, ești om.
Auzi o reclamă la radio. Ai uitat să închizi radioul. Un spray care dizolvă dopurile de ceară din urechi, la un preț foarte bun. Ce, naiba, vrea și reclama asta? N-ai dopuri de ceară, n-ai nevoie de spray. Dar alți oameni au nevoie, să-și desfunde urechile, să audă mai bine știrile, vocile și zgomotele din noua lume.
Da, a început o nouă lume, iar tu stai ca o momâie pe taburet. D-aia fac reclamă la dizolvat ceara din urechi, te-ai prins?, ca oamenii să iasă din case, să cumpere spray-ul, să audă mai bine ce li se pregătește. Dacă publicitatea funcționează, înseamnă că a repornit economia.
Ai citit pe laptop previziunea că nimic nu va mai fi ca în trecut: altă economie, alte relații între oameni, alte joburi, alte politici, altă societate. Cum vor fi toate astea, nimeni nu știe. Nu contează. Du-te și află! Ești și tu un om, du-te și participă, adaptează-te, integrează-te! Ți-e frică? N-or să-ți țină calea nici Cap-de-Mort și nici dragonul Smaug. Străzile sunt pline de oameni care ți-au luat-o înainte. Vrei să fii ultimul om?
Te-ai înțepenit pe taburet. Nu ești într-un film rusesc. Simți că ziua asta este mare, trebuie s-o ții minte. S-o povestești nepoților. Ziua în care ai ieșit din borcan, din izolare. Oare tot așa ai stat pe taburet când te-ai dus în prima zi de școală? La prima întâlnire cu o fată? În prima zi de muncă sau când te-au chemat la armată? Înainte de a te însura, tot așa ai înțepenit? Când te pregăteai să te duci la maternitate, să-ți vezi sufletul abia venit pe lume? Prima înmormântare? A doua și-a treia, și celelalte la care te-ai dus? Toate au fost lungi călătorii în viața ta.
Uite așa ar fi acceptabil să-ți aștepți și moartea! Pe taburet. Ăsta e un câștig. Nu știi ce-i moartea, dar ai învățat că nu ești nemuritor, că vei fi chemat într-o zi (așa îți imaginezi acum) și toate flecurile astea, de la spray-ul de topit ceara din urechi până la vaccinul-minune, nu te vor salva. Dar nici nu vrei să fii salvat cu orice preț, pentru că îți asumi condiția de muritor. Asta să-ți intre bine în cap: ești muritor.
Apoi, toate experiențele tale personale nu reprezintă istoria lumii de dinainte. Și nu te iluziona că ce-ai trăit tu, până la anii ăștia, este adevărata istorie a lumii.
Să nu-ți povești viața pretinzând că este istoria lumii, nepoții te vor compătimi. Și nici ce-o să trăiești tu în noua lume, plină de „provocări”, „oportunități”, „relansări” și lozinci că „totul va fi bine”, va fi viitorul omenirii.
De aceea, ridică-te de pe afurisitul ăsta de taburet, nu uita să-ți iei și masca, lasă, dracului, radioul să difuzeze reclame pentru confortul și sănătatea „nemuritorilor” și du-te! Nu rata ocazia asta unică să trăiești cu bucurie, cu orice risc. Du-te! Îngerul tău păzitor va fi mulțumit, nu fericit.
foto: Raed Krishan
