La începutul lunii martie, Financial Times titra că „Germania a pierdut coroana COVID” și observa cum campania de vaccinare a unei țări altfel renumite pentru competența ei devine rapid „o rușine națională”.

După multele laude pentru felul în care a gestionat primul val al pandemiei, „campioana mondială a organizării” părea să fi suferit, puncta Deutsche Welle, „o mutație”, transformându-se „dintr-un tocilar respectat în toată lumea” într-un „elev-problemă”. 

Iar presa nu era singura care ridica semne de întrebare. Într-un an electoral cu alegeri în șase landuri și scrutin parlamentar federal, miza politică a campaniei de vaccinare s-a făcut  resimțită, inclusiv prin tensiuni în interiorul coaliției de guvernare.

Trei luni și jumătate mai târziu, Germania a vaccinat aproximativ 52% din populație cu cel puțin o doză și a imunizat complet 33%. În plus, 80% din cetățenii cu vârste peste 60 de ani au fost vaccinaţi deja măcar o dată. Sunt și motivele pentru care autoritățile au anulat, din 7 iunie, prioritizarea vaccinării la nivel național.

Cum a reușit „elevul-problemă” să ajungă la un asemenea bilanț în privința vaccinării? 

Prioritatea Germaniei: ocrotirea persoanelor în vârstă și a celor vulnerabile

„Principalul obiectiv al eforturilor noastre de vaccinare este să îi protejăm pe cei mai vulnerabili”, a declarat ministrul federal al sănătății, Jens Spahn, la prezentarea strategiei de vaccinare din decembrie anul trecut.

Povestea „melcului tocilar”. Cum a ajuns Germania de la o „rușine națională” la 50% vaccinați
Ministrul sănătății, Jens Spahn. Fotografie via EPA-EFE/CLEMENS BILAN

Aceasta a fost elaborată pe baza recomandărilor făcute atât de specialiști în domeniu (Comisia Permanentă de Vaccinare din partea institutului Robert Koch), cât și de reprezentanți ai Consiliului German de Etică și ai Academiei Naționale de Științe Leopoldina, într-o luare de poziție comună.

Spre deosebire de România, care a vaccinat prioritar personalul medical, Germania a inclus în prima etapă a vaccinării doar o parte a acestuia, și anume pe cei care aveau un risc mai mare de expunere la virus (lucrătorii de la urgențe, terapie intensivă, secții COVID și unități de salvare) sau care se aflau în contact direct cu grupe vulnerabile (în secții de oncologie, transplanturi etc). 

În rest, prima fază a campaniei de vaccinare din Germania s-a adresat prioritar celor 5,7 milioane de cetățeni cu vârste de peste 80 de ani și personalului din centrele rezidențiale și de îngrijire pentru seniori, care au fost puternic lovite de pandemie. 

Doar în Berlin, două treimi dintre decesele cauzate de COVID-19 au avut loc în astfel de centre înaintea finalizării primei etape a vaccinării, conform unei statistici publicate la începutul anului. Iar la nivel național, 50% dintre victimele COVID înregistrate înaintea campaniei de vaccinare aveau peste 80 de ani. 

Prima fază a campaniei de imunizare a vizat 8,6 din totalul de 83 de milioane de cetățeni ai Germaniei și a durat în unele landuri până la jumătatea sau chiar sfârșitul lunii martie, când în România se anulase deja prioritizarea la nivel național. 

În ce privește dreptul de a alege între seruri, acesta nu a fost niciodată oferit în mod oficial în Germania, decizie justificată de Ministerul federal al Sănătății prin numărul limitat de vaccinuri care poate fi pus la dispoziție.

În realitate însă, o astfel de alegere este și a fost parțial posibilă, de exemplu, prin efectuarea programării la un centru de vaccinare care oferă doar un anumit tip de ser sau la cabinete medicale care întocmesc liste separate de așteptare pentru diferitele tipuri de vaccin.

„Haosul federal”, una dintre provocările primei etape

La doar câteva săptămâni de la debutul campaniei, strategia de vaccinare aleasă de autorități stârnise deja atâtea critici și semne de întrebare încât ministrul creștin-democrat al sănătății, Jens Spahn, s-a văzut nevoit să trimită fiecărui membru al Bundestagului o scrisoare de justificare de șase pagini.

Presiunile exercitate asupra lui Spahn veneau inclusiv din coaliția de guvernare, prin vocea vicecancelarului Olaf Scholz, actualul candidat la funcția de cancelar din partea partidului SPD. Era ceea ce redacția Tagesschau numea „un aperitiv” pentru luptele politice care aveau să urmeze într-un an cu miză electorală uriașă. 

În lămuririle oferite Bundestagului, ministrul Spahn amintea că guvernul federal este responsabil pentru finanțarea și achiziționarea vaccinurilor, dar organizarea propriu-zisă a campaniei, inclusiv a programărilor, cade în sarcina landurilor, care au ales căi foarte diferite de implementare. În timp ce unele mizau pe invitații trimise prin poștă, altele ofereau opțiunea înscrierii online sau prin telefon. 

Și alte componente ale campaniei de vaccinare au fost diferite de la un land la altul.

Grupele prioritare au fost stabilite la nivel federal, dar landurile puteau decide în ce ordine și cum oferă vaccinul categoriilor incluse în fiecare grupă. În plus, fiecare land putea hotărî separat, în funcție de situația locală, când să înceapă înscrierile pentru următoarea etapă a vaccinării, dar și cum să distribuie serurile.

Un exemplu concret: landul Saxonia a decis pe cont propriu să anuleze prioritizarea pentru serul AstraZeneca în cabinetele medicale începând cu data de 20 aprilie. O zi mai târziu, Bavaria și Mecklenburg-Pomerania adoptau aceeași măsură, iar Berlinul li se alătura pe 22 aprilie. Abia pe data de 6 mai prioritizarea era anulată și la nivel federal, adică de către miniștrii sănătății din toate landurile și de cel federal.

De ce a vaccinat Germania cu „viteză de melc”?

„Haosul federal” a fost pentru mulți „țapul ispășitor” pentru „viteza de melc la vaccinare”, o frază des folosită de tabloidul Bild în prima etapă a campaniei, în timp ce alții au pus sub semnul întrebării validitatea grupelor prioritare.

În ciuda dificultăților de a ajunge la persoane cu vârsta peste 80 de ani și a vaccina cu echipe mobile în centrele de îngrijire pentru bătrâni, problema cea mai mare nu era de natură logistică sau strategică. 

„Nu văd aici o problemă legată de strategie, ci una legată de capacitatea de producție a vaccinului în condițiile unei cereri uriașe la nivel global”, declara la acea vreme Thomas Mertens, președintele Comisiei Permanente de Vaccinare.

O anchetă făcută de Deutsche Welle la începutul lunii martie a confirmat la rândul ei că în Germania nu se iroseau doze, așa cum acuza liderul unui partid din opoziție la acea vreme, iar statisticile arată că numărul vaccinărilor a crescut constant și proporțional cu numărul de doze disponibile.

Povestea „melcului tocilar”. Cum a ajuns Germania de la o „rușine națională” la 50% vaccinați
Pacienții așteaptă la un centru de vaccinare în Karlsruhe, Germania pe 20 ianuarie 2021. Soldații nemți au ajutat cu logistica centrelor de vaccinare din țară. Fotografie via EPA-EFE/RONALD WITTEK

Principala problemă au reprezentat-o, în tot acest context, livrările. 

Germania, care are cea mai mare pondere a populației din cadrul UE, are dreptul, conform acordurilor UE, la 18,6% din totalul de doze achiziționate prin intermediul mecanismelor europene. 

Întârzierile în livrarea vaccinului au început însă să apară încă din luna ianuarie, iar dozele suplimentare de BioNTech/Pfizer pe care ministrul Spahn a declarat că le-a asigurat pentru Germania printr-un controversat acord bilateral s-au dovedit a fi simple promisiuni.  

Cantitatea limitată de vaccin a devenit astfel principala frână în desfășurarea campaniei de imunizare din Germania.

Trei schimbări strategice care au accelerat vaccinarea 

Pe măsură ce numărul de vaccinuri pe care îl avea la dispoziție a crescut, Germania a introdus câteva schimbări de impact pentru a accelera campania de vaccinare. 


1. Cea mai importantă dintre ele a avut loc la începutul lunii aprilie, când cabinetele medicale s-au alăturat celor 430 de centre regionale și au început să ofere vaccinuri împotriva SARS-CoV-2.

Chiar și înaintea pandemiei, aceste cabinete efectuau în scurt timp între 10 și 20 de milioane de vaccinuri pentru imunizarea contra gripei sezoniere, așa că introducerea lor în joc a reprezentat un impuls important.

Din totalul de 74 de milioane de doze de vaccin administrate în Germania din decembrie până în prezent, 24 milioane au fost distribuite prin intermediul lor, în ultimele două luni și jumătate.

Recent, li s-au adăugat și cabinetele medicale din întreprinderi, care au administrat două milioane de doze în ultimele două săptămâni.

2. Alte modificări importante au vizat intervalul necesar pentru rapel în cazul diferitelor seruri. În mod concret, Comisia Permanentă de Vaccinare din partea institutului Robert Koch a schimbat la începutul lunii aprilie recomandarea pentru intervalul necesar în cazul serurilor BioNTech/Pfizer și Moderna la șase săptămâni în loc de trei și pentru AstraZeneca la 12 săptămâni.

Efectele acestor schimbări s-au făcut resimțite rapid. La finalul lunii aprilie, Germania reușea să administreze mai mult de un milion de doze într-o singură zi. 

3. Intenția de vaccinare a germanilor este și ea pe un trend pozitiv, conform celor mai recente sondaje. Ultimul studiu pe această temă al institutului Robert Koch arată că 72,6% din populație are intenția de a se vaccina, iar eurobarometrul făcut public pe 17 iunie vorbește chiar de 84%. 

Campania de vaccinare versus campania electorală

Într-un scenariu desprins parcă dintr-un serial politic de pe Netflix, campania de vaccinare s-a suprapus cu un an electoral extrem de important pentru Germania.

Iar partidul al cărui destin e probabil cel mai legat de administrarea crizei e Uniunea Creștin-Democrată (CDU), de care aparțin atât cancelarul Angela Merkel, cât și ministrul federal al sănătății, Jens Spahn.

În acest context, nu e de mirare că pe 21 ianuarie, la scurt timp după ce Spahn trimisese șase pagini de justificări membrilor Bundestagului fără a reuși să pună capăt discuțiilor, Angela Merkel a decis să facă următoarea mutare.

Povestea „melcului tocilar”. Cum a ajuns Germania de la o „rușine națională” la 50% vaccinați
Cancelarul Angela Merkel

Aflată de 16 ani la cârma Germaniei, Merkel nu a intrat în defensivă, ci a promis că „fiecărui cetățean german îi va fi oferit un vaccin până la sfârșitul verii”, definind astfel un obiectiv clar al campaniei și ridicându-i și mai mult miza politică. Sfârșitul astronomic al verii, la care se făcea referire, are loc pe 21 septembrie, iar alegerile parlamentare federale din acest an sunt programate pentru 26 septembrie.  

A fost o mutare inspirată: începând cu data de 7 iunie oricine se poate înscrie în Germania pentru un vaccin, adică mai devreme decât anunțau estimările inițiale.

Această relaxare se face resimțită și în ultimele sondaje privind intenția de vot la alegerile parlamentare. După ce fusese devansată de Partidul Verzilor, Uniunea conservatorilor (CDU/CSU) se plasează conform ultimului sondaj lunar al postului public ARD din nou pe primul loc în ordinea preferințelor.  

Este o schimbare semnificativă pentru o grupare politică „zguduită” de un an plin de probleme, printre care, în contextul pandemiei: 

  • „afacerile cu măști”, un scandal de corupție de proporții în care au fost implicați mai mulți politicieni ai Uniunii; trei dintre ei au demisionat între timp;  
  • nemulțumirile legate de administrarea crizei sanitare 
  • acuzațiile recente aduse ministrului Spahn privind intenția de a oferi măști necorespunzătoare unor grupuri vulnerabile.  

Lupta rămâne însă strânsă, mai ales că, între subiectele menționate de germani în sondajul ARD ca prioritare pentru decizia lor de vot, criza COVID se plasează abia pe locul 2, la egalitate cu migrația și inegalitățile sociale. Pe primul loc se află clima și protecția mediului. 

Un alt aspect demn de notat în plan politic este că formațiunea Alternativa pentru Germania, adică dreapta radicală, care a susținut puternic mișcările de protest față de măsurile anticoronavirus, a pierdut în popularitate, conform rezultatelor electorale din acest an.

În ce privește accesul la vaccin al politicienilor germani, aceștia au fost încadrați în a treia grupă de risc, căreia i-a venit rândul destul de târziu. 

De exemplu, cancelarul Angela Merkel și vicecancelarul Olaf Scholz s-au vaccinat amândoi cu serul AstraZeneca pe data de 16 aprilie, adică trei luni mai târziu decât președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu.

Germania și geopolitica vaccinului

La începutul campaniei de vaccinare, Uniunea Europeană și implicit Berlinul, care a deținut președinția Consiliului UE în timpul negocierilor cu producătorii, au primit numeroase critici privind strategia folosită. Reproșurile vizau mai ales cantitatea insuficientă de ser achiziționat și „pariurile” făcute pe serurile greșite (la data încheierii contractelor niciun ser nu fusese încă aprobat). 

Unul dintre „pariurile” pierdute viza un vaccin produs chiar în Germania, la Tübingen (CureVac), despre care s-a aflat recent că are o eficiență de doar 47%. Uniunea Europeană a comandat 405 milioane de doze din acest ser. 

Germania a atras asupra sa nemulțumiri și prin tentativa ministrului Jens Spahn de a asigura o cantitate suplimentară de vaccin printr-o înțelegere bilaterală cu compania Pfizer, acțiune aflată în dezacord cu decizia statelor UE de a achiziționa vaccinul împreună. 

În ce privește distribuirea vaccinului la nivel mondial, Grupul celor Șapte, din care face parte și Germania, s-a angajat recent să doneze țărilor sărace până la 2,3 miliarde doze de vaccin până la sfârșitul anului 2022.  

Germania se opune însă în continuare propunerii de suspendare a  brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID, susținută în acest moment de SUA și peste 100 de alte țări.

Controverse actuale

Pentru a încuraja vaccinarea în sezonul de vacanță și a accelera și mai mult campania de imunizare, Ministerul federal al Sănătății a redus recent recomandarea privind intervalul minim de așteptare până la a doua doză de AstraZeneca la 4 săptămâni.

Decizia este însă contestată vocal de specialiști, inclusiv de reprezentanții Comisiei Permanente de Vaccinare, care avertizează că această strategie reduce eficacitatea vaccinului.   

Povestea „melcului tocilar”. Cum a ajuns Germania de la o „rușine națională” la 50% vaccinați
Germania a început și vaccinarea copiilor între 12 și 18 ani

Un alt aspect controversat este legat de vaccinarea copiilor, pe care guvernul federal i-a inclus recent în campania de imunizare. 

Copiii cu vârste între 12 și 18 ani se pot vaccina în prezent în Germania cu Pfizer, care a fost aprobat în acest scop în UE, iar intervalul până la rapel este de trei săptămâni, conform prospectului. 

Comisia Permanentă de Vaccinare recomandă însă vaccinarea copiilor doar în cazuri specifice, cum ar fi existența anumitor afecțiuni, ca diabetul sau bolile pulmonare cronice. 

Argumentul este că, pe de-o parte, datele puse la dispoziție în studiile clinice pentru copii nu sunt suficiente, iar pe de alta, aceștia sunt puțin afectați de îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2, așa că beneficiile și riscurile vaccinării trebuie cântărite cu atenție. Până în prezent în Germania au fost înregistrate doar două decese în categoria de vârstă 12-18 ani, ambele fiind cazuri cu afecțiuni preexistente.

Și decizia de a anula prioritizarea vaccinării la nivel național a fost întâmpinată de voci critice: cantitatea de vaccin disponibilă este limitată și accesul celor care fac parte din grupele de risc, dar nu s-au vaccinat încă ar putea fi astfel blocat. 

Președintele de onoare al Asociației Naționale a Medicilor, Frank Ulrich Montgomery, observă, într-o declarație recentă, că „politicienii își iau tălpășița și aruncă problema în curtea medicilor de familie”. În opinia lui, problema principală rămâne în continuare lipsa vaccinului. 

Povestea „melcului tocilar”. Cum a ajuns Germania de la o „rușine națională” la 50% vaccinați
Români în Berlin

Într-adevăr, multă lume așteaptă încă să primească o programare, în timp ce varianta Delta a virusului se răspândește rapid și în Germania. Conform ultimelor date ale institutului Robert Koch, numărul de cazuri asociate cu această tulpină s-a dublat pe parcursul unei singure săptămâni. Iar studiile de până acum arată că vaccinarea cu o singură doză oferă o protecție de doar 33% împotriva acestei variante. Mulți germani, dar și români din diaspora își așteaptă încă rândul pentru a se proteja și împotriva acestui nou pericol. 

În următoarele luni se va vedea dacă „tocilarul” a luat în calcul toate variabilele când a predat lucrarea despre grupele prioritare. 

Citeşte şi:

Cum își construiește Kremlinul, în mod intenționat, personaje anti-ruse în estul Europei

Un sfat pentru însoțitorul unui bolnav de cancer

40% dintre paturile din spitalele de stat au dispărut în ultimii 30 de ani. Ce guvern a tăiat cel mai mult

Ce spune un iranian despre România. Toți i-au zis: „Nu te duce la București! Sunt oameni săraci„
PARTENERI - GSP.RO
Ce spune un iranian despre România. Toți i-au zis: „Nu te duce la București! Sunt oameni săraci„
Amanta lui Reghe, scandal uriaş cu un reporter. Detalii bombă despre trecutul Corinei
Playtech.ro
Amanta lui Reghe, scandal uriaş cu un reporter. Detalii bombă despre trecutul Corinei
Imaginea durerii: Două fetiţe de patru și șase ani, care aveau la ele doar o foaie cu o adresă, au fost găsite rătăcind lângă granița americană
Observatornews.ro
Imaginea durerii: Două fetiţe de patru și șase ani, care aveau la ele doar o foaie cu o adresă, au fost găsite rătăcind lângă granița americană
Horoscop 16 octombrie 2021. Racii caută siguranță prin orice mijloace, dar contextul este destul de haotic
HOROSCOP
Horoscop 16 octombrie 2021. Racii caută siguranță prin orice mijloace, dar contextul este destul de haotic
RCA 2021. Cum să nu plătești prea mult pentru asigurare, după ce prețurile au explodat
Știrileprotv.ro
RCA 2021. Cum să nu plătești prea mult pentru asigurare, după ce prețurile au explodat
Handbalista româncă celebră, bătută şi violată: "M-a chemat în cameră şi...". Cine e agresorul: primele informaţii
Telekomsport
Handbalista româncă celebră, bătută şi violată: "M-a chemat în cameră şi...". Cine e agresorul: primele informaţii
Rebels with a cause @ELLE New Media Awards 2021
PUBLICITATE
Rebels with a cause @ELLE New Media Awards 2021