Cum îl pot ajuta protestele pe Donald Trump să câștige un nou mandat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Actualul președinte american pare să se fi inspirat din strategia unuia dintre predecesorii săi, Richard Nixon, pentru a fi reales, scrie Laura Ștefănuț, într-un editorial în Libertatea. O strategie care implică provocarea protestatarilor, pentru a putea apela apoi la un răspuns în forță, care să-i întărească imaginea de lider în ochii electoratului.
Inițial, când am văzut cum un polițist american l-a ucis pe George Floyd, un afro-american de 47 de ani, am zis că e ultima picătură care îl va da jos pe Trump de la putere.
După proasta gestionare a crizei COVID-19 de către președintele american, a avut loc o omucidere în plină stradă, cu rădăcini adânci în rasismul sistemic din SUA, care a fost în ultimii ani încurajat de Trump: în 2017 a oprit procesele și investigațiile legate de abateri disciplinare ale poliției, a pardonat polițiști condamnați, a militarizat poliția.
Dar apoi mi-am dat seama că Trump încearcă să folosească exact aceeași strategie cu care a câștigat Richard Nixon alegerile din 1972.
Peste 20 de state americane au trimis Garda Națională peste protestatari, iar Trump vrea să ducă și mai departe lucrurile, invocând armata federală.
Noua realitate mi-a amintit de luna mai a anului 1970, când Garda Națională a tras și a ucis studenți care protestau pașnic față de războiul din Vietnam, la Universitatea Kent State. Deși studenții erau pașnici și neînarmați, poliția din America condusă de Nixon a tras direct în ei, rafale de gloanțe care au făcut 13 victime.
Reacția lui Nixon? De o cruzime adâncă, aș zice. Sau, cum a calificat-o mai diplomat Kissinger: “care se preface a fi indiferentă”.
Primele declarații ale președinției au încercat discreditarea protestatarilor: “dacă manifestațiile devin violente, invită tragedia”. La fel cum a procedat Trump după manifestațiile pentru dreptate pentru George Floyd. Apoi Nixon i-a jignit pe prostatari numindu-i golani. A fost chemată armată și l-au dus pe Nixon într-un buncăr pentru așa-zisa protecție împotriva studenților, deși era clar din ce parte venea violența reală.
În continuare, Nixon a marșat pe strategia antagonizării cu protestele și protestatarii în scop electoral.
Din jurnalul lui Hadelman (Harry Robbins Haldeman, n.red.), om de casă al lui Nixon, reiese că acesta căuta să provoace protestatarii, pentru crearea unei “narative majore” care să se dovedească eficientă în ziua alegerilor. Le-a cerut consilierilor să găsească metode pentru a împinge limitele și a declanșa suficiente violențe ca să poată face el însuși o manifestare de forță în favoarea “legii și ordinii”.
A funcționat.
Americanii au votat atunci în favoarea forței, decât în favoarea justiției sociale, antirasismului și încetării unui război inutil și criminal din Vietnam.
Ca atunci, America se confruntă acum cu mai multe crize majore: COVID-19, criza socială pavată de peste 20 de milioane de joburi pierdute ca urmare a pandemiei și criza declanșată de criminala injustiție care a pus capăt vieții lui George Floyd.
Ca atunci, Trump vrea să se erijeze în promotorul “legii și ordinii”, de aceea scoate în evidență violențele din timpul protestelor și să facă manifestații de forță - se laudă cu “dominația”, salută arestările, jignește și amenință protestatarii.
Ca atunci, la fel cum Nixon invoca “Black Panthers” ca pe o grupare teroristă și violentă, care pune ordinea socială în pericol, acum Trump face exact același lucru invocând Antifa, anarhiștii și chiar presa - de aici violențele recurente ale forțelor de ordine împotriva jurnaliștilor, de la arestări, la împușcatul cu gloanțe de cauciuc. Nici măcar nu este clar că Antifa ar avea vreun rol în protestele curente, o grupare de Antifasciști devenită celebră după ce s-a luat la bătaie cu neonaziștii din Charlottesville.
Pentru Trump oricum nu contează realitatea și devine tot mai clară strategia sa, de a se folosi de orice mijloace de a discredita protestatarii pentru a putea face un show de forță și a se erija în protectorul americanilor.
Dar poate de data asta va fi diferit. Poate acum sunt suficienți americani care văd dincolo de minciunile unui președinte însetat de putere. Poate sunt suficienți americani care de data asta vor vota pentru dreptate, în detrimentul forței brute care continuă să propage injustiții vechi de secole.
foto: Hepta
