Cum încearcă sistemul să ne convingă că vaccinul fără profit nu e bun
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Scoatem din discuție derapajele antivacciniștilor. Li se acordă oricum prea multă atenție. Dacă prezinți numai clovni antibotniță, atunci bagatelizezi și problemele serioase aduse de industria vaccinurilor sau de unele măsuri guvernamentale.
Cuprins:
Vreau să mă vaccinez. Cum lucrez doar de acasă, nu m-am grăbit să mă programez, mai ales că alții sunt prioritari sau esențiali. Am minimum de luciditate să-mi înțeleg poziția. Nu am cum să verific vaccinurile de pe Facebook, pot să mă informez cu oarecare acuratețe și cam atât. Vaccinul e o minune științifică a umanității, nici vorbă să mă apuc să știrbesc așa ceva.
Centrul pentru Combaterea Bolilor din SUA a prezentat o campanie de instruire pentru americani în cazul unui atac zombi. Cum să te strângi cu familia, cum să pui apă și hrană deoparte, cum să-ți faci un plan de evadare. Motive să gândești apocaliptic sunt destule. Vorba aia, scapi de pandemie, vin dereglările climatice și o să-ți ardă buza după o conservă de tomate.
Problema e că, pe de o parte, da, suntem ca într-un film apocaliptic. De cealaltă parte, și dacă vin zombii, și dacă vin 15 uragane deodată, un lucru pare să fie cert: te vei găsi singur în fața profitului, că poate de zombies scapi. De profit și afacerism nu se plânge nimeni, e mai natural decât virusul însuși. De altfel, și îndemnul instituției americane sună cam așa: descurcă-te singur!, și dacă vin zombies, și dacă se taie curentul în Texas.
Linuxul vaccinurilor
Un material prea puțin gustat de media mainstream a fost publicat recent de Jacobin, o revistă americană de stânga, cât se poate de serioasă (informații pot fi găsite în engleză difuzate de presa finlandeză, dar sunt preluate prea puțin de presa vestică de largă circulație). Este despre posibilitatea - sau imposibilitatea - inovării în industria pharma în afara logicii profitului.
Ideea, pe scurt, se referă la cazul finlandez al ratării impunerii unui vaccin: se putea găsi mult mai prompt un vaccin folosind surse deschise, fără grija patentelor (acele „drepturi de autor” care aduc banii marilor companii), dar absolut toți, de la guverne, la supraguverne europene, au descurajat această cale, preferând să aștepte și să investească în soluțiile „big pharma” - vaccinuri care să fie bine acoperite de licențe diverse pentru încasare unor profituri uriașe.
Kalle Saksela și echipa lui de la Universitatea din Helsinki au avut încă din mai 2020 un „Linux al vaccinurilor”. Ei propuneau un „vaccin nazal”, ușor de aplicat, ușor de stocat. Linux e un sistem de operare gratis, spre deosebire de ăla pe bani, Windows, de la Microsoft; ziariștii l-au numit așa pentru că și Linux a fost ideea unui inginer finlandez.
Guvernul țării lor a băgat banii în „big pharma”, a întârziat foarte mult ajutorul pentru cercetătorii conaționali. Pentru faza a treia a unui vaccin trebuie câteva zeci de milioane de euro, de exemplu, costuri mici dacă le compari cu achiziționarea vaccinului de la marile companii. Saksela și ai lui au pus cap la cap cercetările făcute publice până în acel moment și au propus o soluție cu un mare defect: ar fi putut produce doar sănătate, nu și prea mulți bani.
Vaccin fără profit?
Cum au fost prezentate vaccinurile Pfizer, Moderna sau AstraZeneca? Victorii ale pieței libere, ale competiției! Cum stau lucrurile de fapt? Aceste companii folosesc bani publici la greu în partea de inovare. Moderna a primit 2,5 miliarde ajutor guvernamental, Pfizer se laudă că nu, dar BioNTech a primit jumătate de miliard fonduri publice germane. Mai mult, acești bani publici ajung numai la modelul inovației în funcție de profit. Pentru că există și inovație fără profit, una care poate ne-ar fi scos din case mai devreme.
Dacă stai și vrei să inovezi în secret ca să faci bani dup-aia, pierzi timp enorm. Kalle Saksela declara că cercetarea inițială a durat o după-amiază în regim colaborativ, cu surse deschise, fără stresul patentelor, licențelor, francizelor. De aia suntem toți legați în marele internet, până la urmă asta e utilizarea superioară a faptului că suntem conectați toți, nu doar ca să punem poze cu pisici sau cu creme minune pe Insta. Și totuși preferăm să ținem în loc această inovație tehnologică. Savanții sunt și ei legați de mâini și de picioare dacă au în vedere doar „leacul”, nu și profitul.
Baza era ce am învățat de la SARS 1 și MERS, a povestit Saksela pentru Jacobin, de acolo puteam accelera și noul vaccin. Ce inventaseră finlandezii era un vaccin pe aceleași principii, dar mult mai ușor de stocat și de transportat decât Pfizer.
Și apocalipsa, tot pe bani
Mai îngrozitor decât apocalipsa e să ai o apocalipsă fără profit. Iar industria pharma are, la rândul său, un coșmar: exemplul companiei Gilead, care s-a trezit că-i scad profiturile doar pentru că medicamentul împotriva hepatitei C era prea eficient! Titlul Bloomberg a sunat, la vremea aceea, cam așa: „Wall Street vrea cel mai bun patent, nu cel mai bun medicament”. Cum să mai consideri acest model sănătos, dacă te prăbușești la bursă când descoperi ceva miraculos?
Ziariștii de la Jacobin mai amintesc și că au existat propuneri (susținute de mai multe țări în Organizația Mondială a Comerțului) de a suspenda prostia cu patentarea medicamentelor când e urgența cât casa. SUA și UE s-au opus.
Normal, acolo se și stochează profitul, deși cetățenii nu sunt așa avantajați: un vaccin făcut în deplină coordonare globală ar fi oprit toată joaca mortală de-a tulpinile și mutațiile. Așa că, în loc să asistăm la solidaritate excepțională în vremuri excepționale, am asistat la o dileală globală cu pre-comenzi și competiții de achiziții, tot soiul de campanii de vaccinare care s-au confundat cu marketing pozitiv și negativ pentru diverse companii farmaceutice.
Cum să transmiți speranță și încredere când, cu cât privești mai lucid situația, cu atât îți dai seama că ai ajuns „produs” în loc de cetățean?
În căutarea coeziunii pierdute
Și conspiraționiștii sunt produsele acestei contradicții supreme. Pe de o parte îmi arăți pericolul enorm, de cealaltă parte stai cu soluțiile în buzunar și găsești cele mai alambicate și profitabile metode de rezolvare.
Dar, în loc să pierdem timpul cu trei aiuriți antivaxări, de ce nu supărăm establishmentul cu întrebări pe bune? De ce privilegiem profitul în defavoarea unor colaborări revoluționare cu oamenii de știință? Vrem vaccin mai repede, mai bun și totuși investițiile publice favorizează întârzierile și distribuția greoaie.
Sunt două magistrale pe care putem s-o apucăm. Putem să ne tot mințim și să spunem că, da, e bine că piața de farmaceutice aduce bani și ne inventează repede vaccinurile. Sau să profităm, în sfârșit, de accesul liber și instantaneu (prin internet) la cunoaștere.
De ce suntem îndrăgostiți de filmele apocaliptice? Pentru că, de fapt, visăm chiar cu prețul extincției să mai ieșim din legile prostești de fier în care stăm încorsetați. Să fie foc, aer, apă ucigătoare numai să simțim o minimă coeziune!, să mai lăsăm deoparte puțin planul de afaceri. De aici vine fascinația pentru sfârșitul lumii. Dar asta e în filme. În realitate, apocalipsa ne va asigura un singur lucru: vom muri cu cardul gol sau pe minus, n-are rost să mori pe plus.
