De ce tergiversează ministrul justiției desființarea secției pentru investigarea magistraților. Eternul miraj al dosarelor de la sertar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Celebra secție specială de investigare a magistraților, inventată de PSD în plin război cu DNA, are toate șansele să mai polueze o vreme peisajul Justiției din România. PNL nu pare interesat să rezolve rapid această problemă, ceea ce provoacă exasperare în rândul magistraților reformiști. Nu și al celor care compun acest comando justițiar, care, deși sunt remunerați aproape dublu față de procurorii din DNA sau DIICOT și chiar mai mult decât procurorul general, nu au demonstrat până astăzi decât o singură utilitate: arătarea pisicii pentru magistrații incomozi actorilor politici.
Cuprins:
Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a pus în dezbatere publică proiectul Legilor Justiției, iar în interiorul acestui pachet regăsim și intenția de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), celebra secție specială inventată de guvernarea PSD în războiul pe care îl ducea, la acea dată, cu DNA.
Predoiu a anunțat și un deadline pentru dezbaterea publică a acestor proiecte, care este 31 martie 2021, drept care se poate trage concluzia că, în ipoteza în care PNL împreună cu USR vor obține viitoarea majoritate parlamentară după alegerile din decembrie, această secție va mai funcționa cel puțin o jumătate de an, dacă nu mai mult.
Perspectiva respectivă exasperează procurorii reformiști din sistemul judiciar și îi face să creadă că inclusiv PNL-ului i-a convenit funcționarea acestei secții și doar a găsit pretexte pentru amânarea unei decizii.
Instituțiile internaționale consideră SIIJ un instrument de presiune
”Predoiu ar fi trebuit ca până acum să aibă deja făcut proiectul de lege pentru desființarea SIIJ, iar a doua zi după validarea noului parlament să și intre în circuitul parlamentar pentru a fi votat. Faptul că el pune la pachet desființarea secției cu toate celelalte propuneri și precizează că până pe 31 martie 2021 se vor dezbate public arată clar că secția va mai funcționa cel puțin o parte a anului viitor. Până în prezent, parchetele au fost consultate de două ori în privința acestei secții și, de fiecare dată, votul lor a fost împotriva ei. Faptul că vor fi încă o dată consultate, nu se mai justifică”, mi-a explicat, sub anonimat, un procuror.
Este deja de notorietate faptul că toate organismele judiciare internaționale relevante au adus argumente împotriva funcționării acestei secții, acuzând că este un instrument de presiune, de descurajare a procurorilor incomozi.
Voi încerca să arăt, dincolo de teorie, la modul practic, cum joacă politic această secție și de ce este ea nocivă.
Salarii uriașe, rezultate nule
În primul rând, trebuie subliniat faptul că, pentru a deveni atractivă, fostul ministrul al justiției Tudorel Toader le-a creat procurorilor SIIJ niște avantaje financiare uluitoare. Cu tot cu diurne, salariul lunar al lui procuror din cadrul Secției Speciale ajunge la 30.000 lei, aproape dublu față de cât poate câștiga un procuror DNA sau DIICOT, indiferent de vechimea lui.
Un procuror SIIJ câștigă chiar mai mult decât procurorul general al României.
Când îți intră pe card un astfel de salariu, presupui că și competența și eficiența acestora este pe măsură. De unde! În cei câțiva ani de când funcționează, nu a existat niciun flagrant, nicio percheziție serioasă, niciun rechizitoriu consistent pentru a fi prinși magistrații vânduți infractorilor.
Metoda dosarelor la sertar
În schimb, avem mai multe cazuri de procurorii care au deranjat diverși actori politici și care au fost puși sub învinuire, dar dosarele respective sunt lăsate intenționat nelucrate cu anii.
Un exemplu în acest sens este dosarul procurorului Cristian Ardelean, audiat de procurorul secției speciale Adina Florea în decembrie 2019. După cum declara chiar magistratul anchetat, pentru publicația Bihoreanul, nici până astăzi nu s-a dat o soluție iar cercetările nu au avansat deloc.
„Problema gravă este că ulterior, din decembrie 2019, în acest dosar al Secţiei Speciale nu s-a mai întâmplat nimic, este ţinut deschis pentru ca asupra noastră să poată plana suspiciuni de abuzuri (..) Scopul decredibilizării şi compromiterii procurorilor este evident, zic eu, şi anume decredibilizarea dosarelor anticorupţie”, declara Cristian Ardelean.
Practicile pe care PSD le-a invocat pentru a înființa Secția Specială, potrivit cărora DNA ar fi ținut dosarele nesoluționate ale unor magistrați la sertar pentru a fi timorați să dea numite verdicte, se întâmplă, de fapt, chiar în interiorul Secției Speciale.
În aceeași situație cu Ardelean se află și procurorii structurii de parchet DNA Ploiești (Alfred Savu, Cerasela Răileanu etc.), puși la grămadă sub învinuire pentru grup infracțional organizat, ca apoi să fie lăsat se aștearnă praful pe acest dosar.
Când interesele o cer, celeritate maximă
În schimb, atunci când o plângere convine unei anumite formațiuni politice, aceiași procurori speciali dau dovadă de maximă celeritate.
Cel mai recent exemplu este plângerea făcută de pesedistul Dan Tudorache privind fraudarea alegerilor la Primăria Sector 1. La câteva zile de la depunere, protestatara vedetă Oana Lovin, care gravitează în zona pesedist-naționalistă, a fost deja chemată pentru a fi audiată în calitate de martor.
Un alt exemplu că procurorii SS acționează ca niște instrumente de presiune a fost momentul avizelor negative date de către procurorii CSM pentru Giorgiana Hosu și Gabriela Scutea în timpul procedurii de numire a lor la șefia marilor parchete și înaintea avizării lui Bogdan Licu, examinat pentru funcția de procuror adjunct la PG.
Întâmplător sau nu, chiar după ce avizele pozitive au devenit publice, procurorii SIIJ i-au chemat la audieri pe procurorii CSM Nicolae Solomon și Florin Deac.
Avizele respective sunt urmărite atent de experții Comisiei Europene care întocmesc raportul MCV sau cel privitor la respectarea principiilor statului de drept iar, din cauza lor, ministrul Predoiu a și fost criticat de către Bruxelles. După ce procurorilor CSM li s-a arătat public pisica, dosarele SIIJ au intrat în adormire.
Un alt dosar rușinos este cel legat de confiscarea fără drept a pașaportului minorei Sorina Săcărin, pentru care judecătorii Înaltei Curți au decis că procuroarea SIIJ Moraru Iorga i-a încălcat fetiței dreptul la liberă circulație.
Factorul politic tergiversează desființarea Secției Speciale
În ultimul an pare evident că factorul politic mai degrabă a căutat motive să se explice de ce nu se poate desființa decât că trebuie desființată. Relevant este și comportamentul procurorului general, care a făcut tot posibilul să desființeze prin observații un proiect de lege de desființare a secției și a votat inclusiv în CSM împotriva desființării. Procurorul general are numeroase pârghii prin care poate interveni în activitatea secției, însă nu a făcut-o niciodată, deși știm că profilul dumneaei este să controleze tot.Procuror, sub protecția anonimatului:
”Mai mult, când era scandal public din cauza soluției date în dosarul 10 august, procurorul general a girat activitatea secției speciale, care a solicitat arestarea a doi foști procurori DNA. La mapa procurorului general sunt și o serie de plângeri prin care sunt denunțate acte nelegale efectuate în cadrul secției și nu a luat nicio măsură. Soluționarea lor este tergiversată. AMASP, asociația din care a făcut parte procurorul general, a făcut și apeluri publice în acest sens”, mai spune procurorul.
În septembrie, avocatul general al Curții Europene de Justiție (CJUE), Michael Bobek, a prezentat concluzii devastatoare în fața judecătorilor europeni, susținând că legislația în baza căreia funcționează SIIJ încalcă dreptul european. De cele mai multe ori, concluziile avocatului CJUE sunt mențiune și în deciziile judecătorilor, iar verdictul apare cam la două luni de la prezentarea concluziilor.
Dacă sentința va fi pe aceeași linie, statul român este obligat să schimbe legislația pentru existența acestei secții, iar, odată cu asta, România primește încă un cartonaș roșu pentru că, în loc să acționeze în spirit european, rămâne tributară unor mentalități retrograde.
Când lucrurile sunt atât de clare, iar magistrații români au arătat în mod majoritar că nu doresc această secție în curtea lor, să îi întrebi pentru a treia oară dacă o doresc e pierdere de timp. E o tergiversare care convine oricui, numai magistraților onești nu.
