Diferența dintre „acoperiții” americanilor din presă și descoperiții noștri. Sau de ce mă simt în Rusia când dau drumul la TV

Despre operațiunea Mockingbird a serviciilor secrete americane s-a scris mult. Sute de jurnaliști americani au executat diverse misiuni pentru CIA. S-a scris despre bugetele enorme pompate de serviciile secrete americane pentru a controla mass-media și pentru propagandă. 

Totuși, articolul din 1977 care a dezvăluit relațiile dintre jurnaliști și CIA a dus la un scandal enorm și la reforme serioase. Controlul CIA de către politicienii americani este un lucru cât se poate de serios, iar șeful CIA tremură când vine în fața mecanismului de control.

Sigur, unii ar putea să vadă în exemplul de mai sus faptul că, uite, se întâmplă și la case mai mari. Ce ne tot plângem de prezența masivă a banilor politici în presă sau de acoperiții serviciilor autohtone? Sau de acest du-te-vino al jurnaliștilor între politică și televiziuni.

Dar nu, noi nu suntem ca americanii.

Poziția ghiocel la Comisia SRI

În primul rând, controlul serviciilor secrete la noi este o glumă. Îmi amintesc de o fază celebră în care un fost șef al Comisiei de control asupra SRI, pesedistul Georgian Pop, îl saluta militărește pe domnul Coldea, activ la acea vreme, care nici măcar nu îl băga în seamă pe parlamentar. 

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Rapoartele anuale ale SRI nu au fost discutate ani la rând. Așa se explică probabil și faptul că, după ce nu a mai reușit să fie ales în Parlament, domnul Pop a fost numit într-o sinecură semimilitară, cu un salariu uriaș, la Autoritatea Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. 

E clar că comisia de control a SRI este o glumă sinistră. Am scris în trecut, în Libertatea, despre cât de șantajabili sunt parlamentarii care fac parte din ea.

Ce n-a văzut America

Apoi, dacă ne uităm la jurnaliști, un caz similar cu cel al lui Rareș Bogdan este imposibil de găsit în State. După mai mulți ani de jurnalism isteric împotriva PSD, domnul Bogdan a devenit unul dintre liderii politici cei mai vocali ai alianței cu PSD. 

Nimic similar nu se poate găsi nici în cazul celebrei doamne Anca Alexandrescu, jurnalistă, apoi mâna stângă a lui Liviu Dragnea, acum iarăși jurnalistă. 

Nici cazul domnului Sorin Roșca Stănescu nu are corespondent peste Ocean:  jurnalist, apoi senator și pușcăriaș, după ce a fost condamnat la doi ani și patru luni de închisoare pentru grup infracțional organizat, astăzi iar „jurnalist” la televiziunile de știri. 

Cum nu există niciun caz de tipul fostului lider PSD Miron Mitrea, condamnat la pușcărie pentru corupție, ajuns azi partener de emisiune cu fiica patronului postului de televiziune Realitatea, și el condamnat la pușcărie pentru corupție.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Agenda care normalizează corupția

În timp ce CIA-ul investea masiv pentru a impune agenda capitalismului american, la noi, televiziunile par a avea o agendă de a „normaliza” corupția.

Pentru mine a devenit greu să disting între televiziunile lui Putin (am urmărit ani întregi Russia TV, interesat fiind de studiul propagandei) și televiziunile noastre de știri, când vine vorba de controlul mesajului. 

Trei dintre principalele televiziuni de știri (Antena 3, România TV și Realitatea) sunt controlate de infractori dovediți, cu relații extrem de solide cu SIE și SRI, unii și cu fosta Securitate. Iar „experții” plimbați prin toate platourile au și ei cam aceeași structură.

Totuși, niciunul dintre politicienii noi sau cei care se bat în piept că sunt cinstiți și vor binele țărișoarei nu îndrăznește să vorbească deschis despre oamenii care controlează televiziunile din România. În schimbul tăcerii, mai prind, din când în când, un loc în prime time.

În căutare disperată de popularitate, aceștia, alături de alte zeci, sute de oameni decenți, nu fac nimic altceva decât să legitimizeze continuu niște mecanisme extrem de toxice de spălare pe creier și de promovare a tot felul de personaje șantajabile în funcții de putere. Iar acest lucru ne apropie în fiecare zi din ce în ce mai mult de Rusia și ne depărtează accelerat de SUA.

Urmărește-ne pe Google News