Ei își apără „sărăkia”, și nevoile, și neamurile

Să nu credeți că în cazul în care rezultatul alegerilor ar fi fost altul. Politicile economice ale celorlalți, le găsesc, tot plastic, ca fiind „un pic dilii”. Personal, consider că ar fi fost probabil mult mai rele, dar categoric, mult mai naturiste: „ciorbă de lobodă și ceai de tei”.

Interesul declarat al tuturor a fost: să ne apere sărăcia, nevoile și neamul, evident, în interes național. Doar că cineva le-a luat fața: Curtea Constituțională a României. Mijlocul? Secretizarea declarațiilor de avere și eliminarea obligației de include veniturile neamurilor în aceste declarații.

Am urmărit cu interes primele declarații ale președintelui României, Nicușor Dan, imediat după ce a fost „uns” de Curtea Constituțională. Aceeași Curte care, potrivit aprecierilor vicepreședintelui american JD Vance, a anulat votul popular al românilor, pe baza unor suspiciuni „flimsy”. Simplu spus, în opinia mea, JD Vance a lăsat să se înțeleagă că în România, instituțiile statului sunt cele care aleg președintele, și nu votul popular.

Dacă suntem serioși, obiectivi, deci fără patimă, oricare din noi trebuie să recunoaștem că Nicușor Dan ar mai fi trebuit să aștepte la primărie cel puțin până în 2029, ca să candideze la Președinție, iar, în opinia mea, președintele României ar fi fost altul.

Recomandări

„Haiducii Dobrogei”, canalul de Telegram unde Eugen Sechila îl promova pe Călin Georgescu și organiza tabere de supraviețuire asociate cu legionarismul

Dar vestea bună este că avem președinte, mai bun decât alternativa de după anularea alegerilor, și exclusiv ca urmare a deciziei CCR și a suspiciunilor „flimsy” oferite de SRI.

Are sens să mai învederez faptul că adjunctul Inspecției Judiciare, Giani Stan, semnatar de protocol secret cu SRI, document pe care eu al apreciez drept „ticălos” din perspectiva statului de drept, este de ceva timp judecător la Curtea Constituțională? Participant la anulare alegerilor și la ceea ca am aflat ieri – că secretizează declarațiile de avere?

Are sens să mai învederez faptul că tânărul pensionar special de 52 de ani, fost student submediocru, semnatar de protocol „ticălos” cu SRI în calitate de procuror general (adjunct) al României, cu rezultate submediocre și ca procuror general, și care a terminat clasa a XII-a cu media 6,35 (potrivit dezvăluirilor Emiliei Șercan), mă refer la Bogdan Licu, este de ceva timp judecător al Curtea Constituțională? 

Are sens să menționez că Bogdan Licu, cu note la licența în drept, de 5 și 6 pentru drept penal și civil, a fost suficient de bun pentru a fi propus de fostul doctorand SRI, Marcel Ciolacu, să devină judecător al Curții Constituționale? Are sens să menționez că, doar din declarația de avere am putut să aflăm că soția lui Bogdan Licu, la rândul ei, este din vecinătatea SRI?

Recomandări

Înțelegerea dintre Nicusor Dan și Ilie Bolojan pe tema majorării TVA. Când și cu cât va crește

Are sens să precizez că judecătorul constituțional Livia Stanciu, fost Președinte ICCJ, autodeclarată partener de încredere al DNA, aflată la acel moment sub protocol cu SRI, a participat și domnia sa la decizia de secretizare a declarațiilor de avere?

Eu cred că are sens, mai ales dacă nu au făcut opinie separată față de decizia  Curtea Constituționale de a secretiza „sărăkia”, „nevoile” și „neamurile”, în principal al demnitarilor. Demers care vine împotriva interesului public și împotriva societății civile, pe care președintele Nicușor Dan o încuraja, în fața Curții Constituționale, să se implice.

Nu puține sunt cazurile în care societatea civilă a mers pe firul banilor din declarațiile de avere, pentru a dezvălui ceea ce eu numesc „firul banilor”. În opinia mea, Decizia CCR nu este îndreptată spre secretizarea numărului de ghiuluri pe care care le au demnitarii (și funcționarii), ci pentru pierderea firului banilor.

„Sărăkia” demnitarilor

Consider că „sărăkie” trebuie adăugat în dicționarul de sinonime al limbii române, ca echivalent la „avere”. Dacă ești „sărak” nu înseamnă că ești sărac, poți fi și bogat. Ai avere: din muncă cinstită, din salarii, din sinecuri, din corupție, din evaziuni – toate acestea puteau fi evaluate și de alții decât „cei aleși”, când declarațiile de avere erau publice. Dar mai ales putea fi, în urma unor analize nu ușoare, firul banilor.

Recomandări

Nicușor Dan l-a nominalizat pe Ilie Bolojan prim-ministru I VIDEO

Spre exemplu, un ministru din Guvernul Cioloș, care își transfera banii din off-shore cu sute de mii de lei, pentru că îi găsise pe niște investitori din Turks și Caikos care să îi plătească 800.000 de lei, pentru închirierea unui website. 

Această operațiune tipică de spălare de bani a fost devoalată de presă, pe baza declarațiilor de avere, în iulie 2016. Agenția Națională de Integritate s-a sesizat cam la două luni mai târziu (în urma dezvăluirilor din presă, inclusiv ale mele), iar parchetului i-a luat până în iunie 2021 să îndrăznească să îi ceară lui Iohannis, încuviințarea urmăririi penale. Abia în 2022, ministrul „spălător” a fost condamnat, doar la o amendă penală de 48.000 de lei, Parchetul „uitând” să ceară instanței confiscarea fructului infracțiuni: cei 800.000 de lei spălați, și să meargă pe firul banilor: totuși, de unde i-a încasat off-shore-ul? 

Pe cine a încurcat publicarea declarației de avere, a ministrului? Păi: pe el – „sărakul”, care avea „nevoie” să nu se află cum transferă bani nejustificați, și ceea ce nu am aflat (pentru că Parchetul „a uitat” să meargă pe firul banilor), posibil obținuți de la „neamuri”.

Poate că i-a jenat așa, un pic, reputațional, și pe SRI și SIE, pentru că, nu-i așa? Cine îi dăduse avizul să fie în Guvernul Cioloș?

Un alt exemplu, despre care tot eu am fost primul care a vorbit: doamna Elena Udrea. „Săraka” Elena Udrea, despre care am aflat în 2008 că totuși nu este săracă.

Este prima oară când am folosit, în 2008, ca jurnalist, în interes public, și cu impact, între Crăciun și Revelion, „intervievarea cifrelor din declarația de avere”. Aș am putut să arăt atunci, cum doamna Udrea a obținut un credit de peste 3,2 milioane de euro, fără să respecte cerințele minime de bancabilitate. Doamna  Udrea avea nevoie de bani, ca să își justifice „sărăkia”, dar nu avea „nevoie” să fie luată la întrebări, cu creditul de la BRD, pe care inclusiv veniturile de la „neamuri”, regăsite în declarația de avere, nu o ajutau pentru a deveni bancabilă.

Creditul respectiv s-a transformat în cele din urmă în neperformant, contribuind la devalizarea bugetului de stat, pentru că banca BRD și-a diminuat profitul impozabil cu această pierdere, după suveica, pe care am aflat-o tot din declarația de avere, că respectivul împrumut a fost trecut pe numele unui „neica”, și nu a mai fost încasat.

Manțogăria imobiliară a doamnei Udrea, nici dezvăluită timpuriu (în 2008), nu a împiedicat Banca Națională să o invite să ne vorbească în octombrie 2011, în sala de ceremonii, chiar pe doamna Udrea și chiar despre sectorul imobiliar. 

Este drept că nici BNR nu avea nevoie să se afle despre acel credit acordat fără respectarea condițiilor de bancabilitate. Pentru că aflându-se public, în urma analizei declarației de avere, BNR a trebuit să întoarcă capul în altă direcție. Avea nevoie de asta?

Pentru mine a devenit evident atunco că, dacă BNR și-ar fi făcut treaba, ar fi investigat cazul Udrea și ar fi sesizat DNA-ul, prejudiciul (mult mai mare) din cazul Lambrino-Truică, putea fi prevenit. Pentru că în esență, în opinia mea, a fost aceeași rețea infracțională.

Deci cine are nevoie ca declarațiile de avere să fie publice? În niciun caz, instituțiile statului de drept (gen SRI, parchete, CCR și chiar judecătorii).

De ce ar avea nevoie, spre exemplu judecătorii, ca justițiabilii să afle despre ei din declarațiile de avere când se judecă cu o companie de asigurări pentru recuperarea unui prejudiciu sau cu o bancă, că familia judecătorului își trage foloase de acolo?

De ce ar avea nevoie, spre exemplu, tot unii judecători, ca justițiabilii să afle din declarațiile de avere, că, în timp ce se judecă cu o instituție a statului, partenerului judecătorului respectiv poate fi chiar ofițerul SRI care are în „protecție informativă” instituția cu care se judecă, și cu care la rândul ei instituția are protocol secret cu SRI?

În contradictoriu cu decizia Curții Constituționale, îmi permit să îmi formulez opinia că interesul general al populației, într-o societatea capturată, precum România este ca declarațiile de avere să fie publice. În sens contrar, instituțiile statului de drept, tocmai au decis că nevoia asta e o bătaie prea mare de cap, cu greu se mai pot ascunde după prescrieri, și prin urmare, să o amputeze.

Ar fi de interes pentru un justițiabil să știe că un judecător are un „neam”, lucru pe care îl poate afla din declarația de avere și de interese?

Ar fi în interesul general al populației să afle că, spre exemplu, un demnitar, și-a dobândit „sărăkia” prin donații de la vreo mătușă Tamara?

Ar fi în interesul general al populației să afle că, spre exemplu, un demnitar își pune averea pe numele „neamurilor”? Sau averile „neamurilor” obținute posibil din infracțiuni și parcate în off-shore, sunt apoi spălate, în România?

Ar fi în interesul general al populației să aflăm, spre exemplu, dacă un parlamentar sau prim-ministru, și-a deghizat „sărăkia” prin spiritul antreprenorial al nepotului, care a avut genialitatea să creeze o firmă „de raft” și să încaseze, nu în calitate de nepot de premier, ci în calitate de ales, zeci de milioane vânzând-o, pentru că genialul obținuse deja un ajutor de stat echivalent?

Eu consider că da, dar evident că observ și opinii de sens contrar, cum ar fi cea a domnului consilier onorific al domnului Bolojan, Dragoș Anastasiu.

Dacă există o singură asemănare între miliardarul Elon Musk și consilierul onorific al fostului interimar Bolojan, mi se pare preluat pe lângă Nicușor Dan, ar putea fi că amândoi conduc Tesle. Totuși, nu o pot confirma, pentru că nu e nicio Teslă în declarația de avere a domnului Anastasiu, document pe care oricum îl consideră „o tâmpenie”. 

Eu nu. Nu mă interesează câte ghiuluri are în declarația de avere (dar mă interesează dacă ar deține, spre exemplu, aur financiar în condițiile în care în trecut au existat propuneri de eliminare a impozitului pentru aurul financiar și posibil să reapară).

M-ar interesa să știu eventuale conflicte de interese, pe care le-aș descifra tot din declarația de avere (pe care nu o va mai depune). M-ar interesa dacă are vreun credit de la BRD. M-ar interesa multe. 

„Să scăpăm naibii de tâmpenia asta, cu declarația de avere pusă public”, ne spunea domnul Anastasiu, vizionar al deciziei CCR de peste trei zile. Dar de ce să scăpăm? Ca să nu îi numărăm ghiulurile? Nu am intenționat vreodată.

Dar pentru orice persoană expusă politic, ca parte a societății civile, mă interesează fluxurile sale de venit. Mai ales că domnul Anastasiu, persoană expusă politic, a făcut în 7 mai 2025, o declarație, cu adevărat interesantă/.

„Am întrebat și eu CFO de la noi cât am pierdut pe cursul valutar: sunt multe, multe milioane. Sigur că teoretic sunt pierderi, nu de cash, dar se resimt în bilanț”.

Descifrând deprecierea în 7 mai 2025 era de 2,25%. Ca să „piardă” – „multe, multe milioane”, ar trebui să fie măcar 20 de milioane. Că șase, nu sunt „multe, multe”. Modelând, ar rezulta că domnul Anastasiu ar avea active de vreo 900 de milioane de lei.

Mă interesează, în lumina acestei declarații, întrucât domnul Anastasiu este persoană expusă politic, cine este „noi”, mă interesează pentru ce societăți este beneficiar real, mă interesează dacă este încorporat ca SRL sau ca holding, mă interesează dacă se află sau nu în situația „patron bogat, firmă săracă”. Pe scurt, mă interesează firul banilor. 

Când a făcut declarația cu „multe milioane”, doar am hohotind, citind-o. Când am văzut-o și pe cea cu „tâmpenia”, nu am mai râs. Iar Decizia Curții Constituționale îmi permit să apreciez că vine împotriva interesului general al populației și pentru a-și apăra, „lor”, trei elemente esențiale care îi fac ceea ce sunt: „sărăkia”, „nevoile” și „neamurile”.

Vezi Rezultate BAC 2025 – notele la Bacalaureat 2025 au fost afișate! Cum depui contestație la BAC 2025 – model contestație!