Habemus papam! Câteva note după alegerea lui Leon al XIV-lea pe scaunul Sfântului Apostol Petru

Ceea ce conta era mesajul: urmașii Sf. Apostol Petru, primul episcop al Romei, au în custodie atât „cheile împărăției cerurilor” (potestas clavis)  cât și capitala „lumii”. De la balconul nou ridicatei bazilici San Pietro, Suveranii Pontifi se adresează „urbi et orbi”, pentru că sediul lor urban este centrul universului. 

Astăzi, când la Roma e greu să-i deosebești pe avizii turiști care-și fac „selfie” de pioșii pelerini sosiți să se închine în sutele de antice biserici ale orașului pontifical, avem, chiar de Ziua Europei, un nou Papă, primul născut în America de Nord, și urmaș îndrăgit al Papei Francisc, întâiul pontif provenit din America Latină. Cu Leon al XIV-lea, procesul de „internaționalizare” a instituției papale continuă, anunțând pesemne viitori Papi de „extracție” asiatică sau africană. 

În cei aproape patru ani pe care i-am trăit la Roma, ca ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, am participat (ceremonial, diplomatic și plin de curiozitatea „antropologului” religiilor) la viața cotidiană a micului Stat al Cetății Vaticanului, văzut de unii ca „ONG internațional” și de alți ca „sediu central al guvernului Bisericii Catolice”. O instituție vădit „globală” – și cea mai veche alcătuire umană cu activitate bimilenară continuă – pe care nu-i de mirare că noii apucați ai „suveranismului de pretutindeni” o privesc, de la Stalin, până la Putin, ca pe o „entitate” din principiu suspectă. 

Recomandări

Cine sunt cei doi viceprimari care se luptă pentru locul lăsat liber de Nicușor Dan la Primăria Capitalei. Bijuterii și ceasuri de 30.000 de euro, multe firme și patru apartamente

Colaboratorii Papei și personalul administrativ, ca și membrii pitoreștii Gărzi elvețiene au doar o cetățenie de serviciu, pe durata misiunii. În clădirile din interiorul celor 44 de hectare – de la Palatul Apostolic la casa Santa Marta și de la Poșta Vaticană la sala de audiențe Paul al VI-lea, răsună toate limbile, de la cea latină, până la franceză, italiană, germană, spaniolă și engleză. 

Sutele de mii de documente anuale emise sub egida Secretariatului de Stat al Vaticanului sunt, de asemenea, poliglote, ca și emisiunile Radio Vaticana. Evident, statul papal are și multe clădiri în regim de „extrateritorialitate” (deci în felurite frumoase cartiere romane) și, chiar dacă bate monedă și emite timbre filatelice, depinde întru totul de bunăvoința garantată a Republicii Italiene, ai cărei lideri, de orice culoare politică, înțeleg că prezența Papalității în capitala lor conferă peninsulei un prestigiu inegalabil. 

Pentru că glumeț-narcisicul Donald Trump pusese acum câteva zile o poză AI cu el în chip de Papă, alegerea cardinalului Robert Francis Prevost pe scaunul apostolic a fost văzută de mulți ca un semn de „supunere” a conclavului față de expansivul locatar al Casei Albe. De fapt, Leon al XIV-lea este un călugăr augustinian, cu sânge matern hispanic și activitate misionară latino-americană, dar și un „scolastic” educat în doctrina lui Toma de Aquino, care va întări legătura dintre europeni și americani taman atunci când Donald Trump caută să o slăbească. 

Recomandări

O rețea de interlopi români ar fi comandat furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents. Un club interzis de motocicliști ar fi implicat

SUA au ambasadă la Sf. Scaun, dar numai un sfert dintre americani sunt romano-catolici, iar restul de protestanți (în zeci de confesiuni) au moștenit din istoria așezării lor în Lumea Nouă o reticență de principiu față de „capetele încoronate” (fie ele în Londra monarhică sau la Roma, de sub autoritatea căreia lumea anglo-saxonă ieșise încă din timpul lui Henric al VIII-lea). Faptul că noul Papă este primul nord-american urcat pe tronul Sfântului Petru îi va face pe compatrioții lui Trump (inclusiv pe catolicul J.D. Vance) să privească Vaticanul cu o „legitimă mândrie patriotică”, dându-le impresia că ei, ca foști coloniști europeni, s-au întors cumva acasă. 

Din cauza secularizării, ne-am obișnuit să anticipăm și să interpretăm liniile de acțiune ale fiecărui nou Suveran Pontif în termenii unui program „politic” profan. Din acest unghi (greșit) de lectură, Leon al XIV-lea și-a ales numele papal după Leon al XIII-lea, primul autor al doctrinei sociale a Bisericii Catolice (din care s-a inspirat creștin-democrația Părinților fondatori ai Uniunii Europene). 

Va fi un Papă realist, liberal, atent la fracturile economice Nord-Sud și la inegalitățile sociale din lumea occidentală, mai puțin „stângist” și „progresist” decât predecesorul său, Francisc, dar și mai puțin „conservator” decât înaintașul demisionar al Papei Francisc, Benedict al XVI-lea. 

Recomandări

Avertisment: „Rezolvarea problemei deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor e o iluzie periculoasă”. Interviu cu economistul Andrei Mocearov

La ora când psihoza „suveranistă” pune România în cap, periclitându-i poziția greu dobândită în UE, și cu câteva zile de turul decisiv al alegerilor prezidențiale din 2025, mulți români pro-occidentali au văzut ditamai semnul providențial în amănuntul că Leon al XIV-lea deține și o licență în matematică. Nu pe asemenea „coincidențe” se cuvine să pariem, cât pe luciditatea unei majoritare Românii oneste, care lucrează, speră și devine tot mai civilizată, de la București, până la Roma. 

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.