Informații din apropierea lui Putin: o sursă de la Kremlin a vorbit, sub anonimat, cu un ziar din Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„O sursă bine informată, apropiată administrației prezidențiale” a explicat pe ce mizează Vladimir Putin și conducerea Federației Ruse ca să preîntâmpine pierderea sprijinului propriilor cetățeni în privința a ceea ce ei numesc „operațiunea militară specială”.
Cuprins:
- „Democrația nu înseamnă că ignoranța mea este egală cu competența ta”
- Război cotat pe Tripadvisor
- Nu avem informații reale din Kremlin
- Rușii se strâng în jurul conducătorului „și în jurul steagului”
- Scorul susținerii la tineri este mult mai mic decât la oamenii de peste 60 de ani
- Acum, rușii nu au figuri carismatice în Ucraina care să pledeze pentru război
- Kremlinul mizează pe faptul că rușii au „rutina” lipsurilor
Războiul din Ucraina are puțini competitori la titlul de cel mai transparent dintre conflictele armate pe care lumea le-a trăit vreodată. Înainte de orice, prin felul în care războiul a fost cunoscut și anunțat publicului mondial, cu mult timp înainte de începere. În iarna lui 2021, serviciile secrete ale SUA și UK au spus că sunt mari șanse ca Rusia să atace Ucraina la începutul lui 2022.
Mai târziu, ele au riscat să avanseze chiar o dată: invazia va începe în jur de 16 februarie.
Au spus că va fi un război pe scară largă, în care Rusia va ataca nu doar până la granița celor două republici separatiste din estul Ucrainei, ci pe întreg teritoriul țării vecine, ceea ce părea o prognoză nebunească.
„Democrația nu înseamnă că ignoranța mea este egală cu competența ta”
În șocul anunțului complet neobișnuit, când 16 februarie a trecut și cum Rusia nega ferm - „e ridicol, când am atacat noi vreodată pe cineva?” -, au apărut o sumedenie de critici la adresa acestui gen de „transparență” absurdă.
Cei care strângeau informațiile și-au văzut de treaba lor. În pofida rușinii publice aruncate pe rețelele sociale, pe sub valul de „memeuri”, ei au continuat să susțină că Rusia va ataca și au oferit oamenilor tot mai multe detalii.
A fost unul dintre momentele în care instituțiile plătite ca să reziste „guvernării făcute pe Facebook și Twitter” i-au adus o confirmare neașteptată a scriitorului Isaac Asimov, cel care, cu o jumătate de secol în urmă, prevedea astfel de momente în care instituțiile sunt chemate să reziste pentru că „democrația nu înseamnă că ignoranța mea este egală cu competența ta”.
Pe 19 februarie, presa a citat surse din serviciile secrete care insistau că Rusia va declanșa „o invazie full-scale”, care va viza inclusiv Kievul și va dori să schimbe conducerea Ucrainei. În plus, au spus că „atacul va fi declanșat pe mai multe fronturi”, indicându-le pe cel din est, nord (au furnizat chiar direcția Belarus) și din sud.
Peste câteva zile, Vladimir Putin a pornit războiul. Cu o stupoare fără precedent, oamenii au văzut pe televizoare și pe internet net cum săgețile roșii ale înaintării trupelor armatei Federației Ruse se suprapun cu informațiile pe care opinia publică le avea deja. Începuse războiul „transparent”.
Război cotat pe Tripadvisor
În derularea lui efectivă, în evenimentele de zi cu zi care au urmat, niciodată un război nu a fost dezvăluit cu ajutorul atâtor de mulți „corespondenți de război” către mase mai mari de oameni. Și procesul continuă.
Asalturile, rezistența, exploziile, civilii răniți, toate au fost transmise aproape în regim LIVE și nu de către echipe profesioniste, ci de oameni cu telefoanele mobile.
Opinia publică mondială a putut vedea, filmate și postate aproape instantaneu, scenele de luptă, dialogurile ironice de pe marginea șoselelor sau focurile de armă din orice orășel îndepărtat al unei țări imense ca întindere. Ucraina e mai mare decât Franța și aproape de trei ori cât România, însă conflictul a devenit vizibil în toată oroarea sa, cu o granulație care a terifiat. Valul fără precedent de refugiați a fost și el încurajat de această „transparență” multiplicată la infinit.
Suntem într-un „război pe Tripadvisor”, unde cu siguranță se infiltrează și taberele interesate să posteze imagini și comentarii partizane și manipulative, însă, prin volumul uriaș al informațiilor, oamenii ajung totuși în posesia unei tendințe despre ce se întâmplă în mod real.
Bazele mari de date înving manipularea. Așa cum pe Tripadvisor calificativele informate, rezultate din propria experiență, postate de atâția oameni, îți dau o imagine în bună măsură reală asupra unui hotel sau restaurant, așa se întâmplă și azi. Oricâți troli și agenții de PR folosesc atât Rusia, cât și Ucraina, a fost clar, de pildă, că forțele ruse nu au, acum, puterea de a cuceri Kievul, dar că vor prelua Mariopolul.
Și tot datorită miilor de evidențe este clar, dacă nu căutăm teorii ale conspirației, cine este agresorul, cine a pornit și întreține uciderile majore: Moscova.
Nu avem informații reale din Kremlin
Ceva însă a lipsit din toată această derulare de imagini, declarații, informații. Ce crede cu adevărat conducerea Rusiei? Care este opinia nefiltrată, rostită nu în declarațiile în mod firesc prelucrate ale lui Dmitri Peskov, ci cea rostită între ei, în cabinetele Kremlinului, acolo unde se iau deciziile.
Presa occidentală nu are surse în Moscova. Nici presa rusă de opoziție nu are, iar cea oficială, care cu siguranță vorbește cu înalții oficiali, nu scrie nimic din ce ar putea oamenii să vadă dincolo de cortină.
De aceea articolul apărut sâmbătă, 2 aprilie, în ziarul Kommersant ilustrează o excepție interesantă. La finalul unei analize despre sondajele de opinie despre sprijinul crescut al rușilor pentru Vladimir Putin, ziarul a rugat un oficial de la Kremlin să spună ce crede: va continua această susținere populară? Pe ce se bazează conducerea țării?
Kommersant nu e unul dintre ziarele de opoziție, oricum dispărute între timp, dar nici nu e obedient. Faptul că scrie mult despre economie, îl ajută să poată să prezinte statistici, cifre, realități economice, unde lucrurile sunt mai puțin interpretabile.
Articolul este lung, bine documentat și se numește „Greu de găsit, ușor de pierdut - Vor reuși autoritățile să mențină un nou consens «Donbas» în societate?”.
Rușii se strâng în jurul conducătorului „și în jurul steagului”
Publicația compară creșterea rapidă de susținere populară din 2014, când au cucerit Crimeea, cu cea din 2022, când au atacat Ucraina, pentru că cifrele loialității publice față de Kremlin au urcat spectaculos și asemănător în ambele situații. Atunci, lumea rusă a numit strângerea urgentă în jurul conducătorului drept „Consensul Crimeea”, astăzi se întreabă dacă fenomenul repetat va putea să dureze sub numele de „Consensul Donbas”.
„Susținerea pentru președintele Putin e reală”, insistă sociologii invitați de Kommersant să comenteze. Sondajele nu sunt fabricate, aceasta e, pur și simplu, opinia din acest moment a rușilor.
Scorul susținerii la tineri este mult mai mic decât la oamenii de peste 60 de ani
Singura categorie unde sprijinul popular nu e copleșitor, ci doar majoritar, e cea a tinerilor. „E de remarcat că, totuși, tinerii nu sunt atât de unanimi: dintre rușii cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, 59% consideră că decizia de a trimite trupe este cea corectă, iar 24% - cea greșită. Pentru comparație: la cei peste 60 de ani, acest raport este de 83% la 7%”, scrie publicația moscovită.
Dar va dura „consensul Donbas”? Asta se întreabă Kommersant, apelând la specialiști, dar și la o sursă din Kremlin. Specialiștii spun că există asemănări și diferențe între cele două invazii.
Acum, rușii nu au figuri carismatice în Ucraina care să pledeze pentru război
Una dintre diferențe, aproape deloc cunoscută dincolo de granițele Rusiei, este aceea că, în 2014, opinia publică rusă a fost potențată de câteva figuri carismatice din Crimeea, care au susținut invazia.
„În 2014, Alexei Chaly, supranumit Primarul Poporului din Sevastopol, a fost un personaj foarte simpatizat. Vă puteți aminti și de Natalya Poklonskaya: o femeie frumoasă, un procuror”, scrie ziarul, amintind că acum nu există asemenea personaje ruse în Ucraina care să susțină războiul și narațiunea „eliberării și denazificării”.
Alte diferențe sunt faptul că operațiunea din Crimeea a mers repede, aproape fără victime, iar efectele restricțiilor economice nu s-au simțit la populație, mai scrie Kommersant.
Acum însă, ce crede Moscova că se va întâmpla, îl întreabă publicația pe unul dintre oamenii importanți de la Kremlin. Sub condiția anonimatului, apropiatul lui Putin a acceptat să vorbească, pe marginea ipotezei că există și riscul ca rușii să nu mai fie, peste o vreme, la fel de loiali regimului.
Kremlinul mizează pe faptul că rușii au „rutina” lipsurilor
„O sursă Kommersant bine informată, apropiată administrației prezidențiale, consideră că și scenariul menținerii consensului este destul de posibil. În opinia sa, autoritățile au reușit să transmită cetățenilor un semnal-cheie că Ucraina era o amenințare pentru aceștia, fiind nevoie de o operațiune specială pentru eliminarea amenințării”, a spus oficialul apropiat de Putin pentru ziar.
Pentru a-și realiza nevoia de securitate, populația este pregătită să „strângă cureaua”. Iar oamenii vor considera reușită operațiunea specială dacă autoritățile arată că amenințarea a fost eliminată.Interlocutorul lui Kommersant:
„În ceea ce privește sancțiunile, acestea sunt «rutină» în mintea rușilor și nu sunt percepute de aceștia ca ceva nou, iar absența în acest moment a unor consecințe drastice, pe scară largă, contribuie la adaptare”, a conchis omul de la Kremlin. Aici se încheie articolul din Kommersant.
Este o privire și o strategie din interior, la care aproape că nu am avut acces până acum. Când lipsurile devin rutină, populația va îndura mult mai ușor, acesta este unul dintre calculele Moscovei.
La începutul anilor ’90, când URSS se prăbușea, un ziarist est-european a ajuns într-una dintre republicile sovietice caucaziene, care tocmai își declarau independența. Reporterul l-a întrebat pe un scriitor azer care crede el că va fi cea mai mare piedică în progresul fostelor republici, pe calea de a fi țări libere. Omul de cultură nu i-a răspuns nimic legat de etnie, de conflicte, de armată, de forța imperiului, ci a spus: „Ne-au convins, generație după generație, că trebuie să trăim prost. Asta e moștenirea comunismului: convingerea oamenilor că nu merită să aibă o viață bună. Și asta e cel mai greu de depășit”.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
