Jurnalista Elena Stancu dezvăluie un episod necunoscut, plecând de la situația mamei sale de 73 ani, care este singurul oncopediatru din Oltenia: ”Ministrul Sănătății Sorina Pintea nu spune adevărul în criza citostaticelor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul Sănătății Sorina Pintea a declarat ieri că medicii nu au informat ministerul despre criza citostaticelor. Și că, dacă ar fi aflat, ministerul ar fi adus medicamentele în țară prin autorizații de nevoi speciale.
Ministrul Sănătății Sorina Pintea nu spune adevărul.
Mama mea, Polixenia Stancu, este oncopediatru la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova. Mama are 73 de ani și continuă să lucreze, deși eu, tata și sora mea nu suntem de acord, pentru că vârsta o face fragilă, iar noi am vrea să ne bucurăm de ea, odihnită și sănătoasă, mulți ani de acum înainte.
Dar mama nu poate să iasă la pensie pentru că e singurul oncopediatru din Oltenia. Dacă ea n-ar mai lucra, atunci copiii din satele din Dolj, Olt sau Gorj, care provin de multe ori din familii sărace, ar trebui să meargă la București sau la Timișoara. Unii nu și-ar permite acest drum. Unii ar muri. Iar mama se simte responsabilă pentru ei și continuă să lucreze.
Cel mai greu lucru pentru mama nu este medicina. Iubește copiii, îi place să fie alături de ei, să-i consulte, să-i trateze, să-i îngrijească, să-i facă bine. Uneori îi pierde, dar asta e durerea unei meserii în care te lupți cu moartea.
Cel mai greu lucru este însă atunci când moartea vine din cauza statului român. Pentru că lipsa citostaticelor înseamnă moarte.
Din secția de oncopediatrie a mamei mele lipsesc de ani de zile citostatice. Mama practică medicina nu cu ajutorul sistemului de sănătate, ci cu ajutorul cetățenilor de rând. Atunci când îi lipsesc citostatice, echipament medical sau lenjerii de pat, medicul nu le primește de la spital, ci de la oameni și asociații care-i ajută pe copiii bolnavi de cancer.
Am scris prima oară despre lipsa de citostatice din secția mamei mele acum doi. De atunci, scriu constant despre medicamentele care-i lipsesc din spital, medicamente de bază în tratamentul bolnavilor de cancer.
Vara trecută, am publicat un articol amplu despre lipsa citostaticelor din România și despre cum funcționează secția mamei mele cu ajutorul cetățenilor de rând.
Am vorbit și cu Ministerul Sănătății, care mi-a transmis în scris, pe 10 octombrie 2018, că e la curent cu lipsa unor medicamente – Cisplatin, Asparaginază, Doxorubicină, Procarbazină, Bleomicin și Folinat de Calciu.
Deci anul trecut Ministrul Sănătății Sorina Pintea știa că aceste medicamente lipsesc!
Tot anul trecut, în noiembrie, mamei mele îi lipsea, din nou, Asparaginaza, care este un medicament foarte scump. Deși articolul meu despre lipsa citostaticelor de la Craiova fusese publicat, iar directorul spitalului s-a schimbat, mama tot nu avea medicamente pentru micii ei pacienți.
Așa că în noiembrie am sunat-o pe Sorina Pintea și i-am spus că aceste medicamente lipsesc din secția mamei mele. Admit că nu este etic și nu este normal ca un jurnalist să sune un ministru și să-i ceară să rezolve o problemă.
Dar nu este etic nici ca mama să fie singurul oncopediatru din Oltenia la 73 de ani, să nu aibă medicamente cu care să-și trateze pacienții și să facă rost de ele cu ajutorul oamenilor de bine. Nu este etic ca pacienții ei să moară pentru că Ministerul Sănătății nu poate asigura medicamentele esențiale în tratamentul bolnavilor de cancer.
De când scriu despre lipsa citostaticelor de la Craiova îmi este greu să pun o limită între eu-fiică, eu-cetățean revoltat și eu-jurnalist. Eu, jurnalistul, am scris despre problemele din secția mamei mele care m-au revoltat pe mine, cetățeanul, și m-au întristat pe mine, fiica. Mai mulți oameni care voiau să doneze mi-au scris, iar eu i-am pus în legătură cu mama și cu rețeaua de oameni buni care s-au strâns în jurul ei.
Când vorbesc cu mama la telefon nu am niciodată o discuție firească, de mamă-fiică, pentru că în loc să mă întrebe unde am mai călătorit, dacă mi-e bine, când vin acasă, mama îmi povestește despre lipsurile din secția ei și despre neregulile din sistemul medical românesc.
Ministrul Sănătății știa despre problema de la Craiova, mai ales după ce în ultimele săptămâni mai multe publicații și televiziuni vorbiseră despre criza de citostatice de acolo. Sorina Pintea m-a asigurat că cele două flacoane de Asparaginază de la Unifarm vor ajunge la Craiova și că pacienții mamei mele nu vor muri. Într-un final, într-adevăr, cele două flacoane au ajuns la Craiova, dar ele acopereau o cantitate mică din necesarul secției.
Deci, în noiembrie 2018, Ministrul Sănătății Sorina Pintea știa că din secțiile de oncopediatrie lipsesc citostatice.
Astăzi, din secția de oncopediatrie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, unde lucrează mama, oncopediatrul Polixenia Stancu, lipsesc următoarele medicamente: Asparaginază, Cytosar, Lanvis, Dactinomicină, Ciclofosfamidă, Uromitexan, Vinblastină și Bleomicin.
Nu o să găsiți aceste medicamente pe lista din documentul oficial emis de Comisia de Oncohematologie pediatrică a Ministerului Sănătăţii
Pentru că mama n-a fost invitată la întâlnirea convocată de Monica Dragomir, şefa comisiei de oncologie pediatrică a Ministerului Sănătății. După ce a aflat din presă despre acest document, mamei i s-a spus să trimită lista cu medicamentele care-i lipsesc.
În prezent, mama are Asparaginază, Cytosar, Lanvis, Dactinomicină, Ciclofosfamidă, Uromitexan, Vinblastină și Bleomicin pentru că niște oameni de bine au donat și au ajutat-o să le cumpere. Dacă acești oameni nu ar exista, cei 15 copii care sunt internați acum în secția mamei mele ar muri.
Sorian Pintea știe că lipsesc medicamente esențiale în tratamentul bolnavilor de cancer de anul trecut, de când Asociația Dăruiește Viața a publicat două rapoarte în care explică de ce lipsesc citostatice în România și identifică soluțiile posibile.
După ce Dăruiește Viața a publicat rapoartele despre criza medicamentelor, reprezentanții asociației s-au întâlnit cu Ministrul Sănătății Sorina Pintea, care a promis că va angaja un om responsabil de coordonarea tuturor instituțiilor care se ocupă de medicamente în România. Acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.
Citește și:
