O carte care propune un proiect de țară: România, destinație pentru turismul balnear. Politicienii trebuie s-o citească!

România are destule probleme de rezolvat: deficitul bugetar, inflația, sărăcia, construcția de spitale și drumuri – lista este foarte lungă. În prezent, brandul de țară este ca o „tichie de mărgăritar” pe creștetul premierului Ilie Bolojan. (Iertare, dar n-am găsit altă chelie la îndemână!) Să faci un brand de țară costă bani, iar țara n-are bani, trăind din împrumuturi.

Românii pot trăi foarte bine și fără brand de țară. Sunt destui care n-au după ce bea apă, mulți își duc bolile pe picioare de pe o zi pe alta, pentru că n-au acces la un medic și nici bani de rețete. În plus, în ultimii 30 de ani s-au improvizat destule campanii de promovare a imaginii României, „o frunză” în vânt, bani aruncați pe fereastră, s-au strâns destule eșecuri, n-are rost să le nominalizăm. Așa că brandul de țară pare o chestiune nerușinată, iar aducerea în discuție a acestei teme – o prostie.

Bogdan Brînzaș, consultant cu o mare experiență practică în branding, a scris o carte: „Brand România – Marea evadare dintre Miorița și Dracula”, apărută recent la Editura Cuantic*. Este o carte care, la prima impresie, se adresează profesioniștilor din marketing, comunicare și publicitate, dar poate fi abordată ușor și de neavizați – adică de românii sensibili la imaginea României în lume. De altfel, toți românii se pricep la branding când vine vorba de reputația și onoarea țării. La branding și la fotbal!

Cartea lui Brînzaș a apărut într-un moment foarte prost pentru țară, pentru toți românii stresați de inflație și de incertitudinile vieții. Asta nu înseamnă că nu merită citită (măcar) din cinci în cinci pagini, măcar răsfoită, ca să vedem ce vrea să spună autorul despre România, despre brandul de țară, despre brandul de turism. Pentru că mulți neaveniți și impostori se grăbesc să ne spună cum stă treaba cu România, iar mesajele specialiștilor adevărați și profesioniștilor nu mai au loc să ajungă la public.

Bogdan Brînzaș a înființat, în 1994, la Cluj, prima agenție de branding și design din România – Branzas Design. În următorul an, a câștigat un concurs internațional pentru crearea viitorului brand de bere Ursus. De atunci, în cei peste 30 de ani de activitate, agenția Branzas Design a lucrat pentru sute de clienți comerciali.

Așadar, cartea lui Bogdan Brînzaș, care este o rescriere mai accesibilă a tezei sale de doctorat, cred că ar merita atenție. Nu doar din partea profesioniștilor din breasla marketingului, ci și din partea politicienilor care conduc România. Am pomenit de „politicieni”? Dar se știe că ei nu citesc cărți! Nu asta e problema. 

Dacă va ajunge să fie citită măcar de un consilier al lui Nicușor Dan – și nu neapărat de președintele țării, cu jumătate de oră înainte de a adormi, în fiecare seară – tot este un câștig. Dacă premierul Ilie Bolojan s-ar „ciocni” accidental de această carte, poate și-ar depăși condiția de contabil obsedat de reducerea cheltuielilor. Sunt pesimist.

De ce merită atenție „Brand România – Marea evadare dintre Miorița și Dracula”? Pentru că propune o idee pentru construcția brandului turistic al României. Acesta ar fi prima treaptă în construirea brandului de țară. Despre acesta din urmă, Brînzaș are o opinie fermă:

„Aserțiunea «România nu are brand», foarte des întâlnită, este greșită. România are un brand, atât din punct de vedere turistic, cât și ca țară. Un brand preponderent negativ, slab conturat, confuz, comunicat prea puțin, inconsistent, fără atribute și valori pozitive prezente în mintea unei mari mase de cetățeni ai lumii” (pag. 221).

Brînzaș propune, în prima instanță, crearea unui brand turistic care să pună „primele baze structurate ale cunoașterii și recunoașterii țării noastre ca destinație turistică și ale unei bune reputații”. Concret, el propune exploatarea unei resurse naturale: apele minerale și termale. Ideea nu este nouă, dar autorul insistă în demonstrația sa: „Produsul turistic principal al României va deveni turismul balnear”, acesta fiind o nișă pe care se poate valorifica avantajul competitiv – o treime din izvoarele termale și minerale din Europa se află pe teritoriul țării noastre.

Un cârcotaș ar putea spune, pe bună dreptate, că ideea este fumată. Dar Brînzaș avansează o schiță de business plan: se ia o listă cu stațiunile care vor fi reabilitate și revitalizate complet, prin investiții guvernamentale și în parteneriate public-private, oferind capacități medicale, tratament, wellness și cazare la standarde și facilități moderne. 

În același timp, statul ar trebui să investească în infrastructura rutieră, feroviară și aeroportuară pentru a facilita accesul turiștilor la aceste stațiuni. Pe lista lui Brînzaș figurează 11 stațiuni, printre care Techirghiol, Tușnad, Govora, Călimănești-Căciulata și Borsec. Autorul precizează că stațiunile nu au fost alese la întâmplare, ci ținând cont de câteva criterii: tradiția și renumele, dispersarea și amplasarea geografică, astfel încât să cuprindă cât se poate mai mult din teritoriul României. Pentru a-și susține demonstrația, specialistul precizează:

„Dacă trasăm în jurul acestor destinații câte un cerc cu raza de 100 km – distanța pe care turiștii sunt, în general, dispuși s-o acopere în excursii de o zi pentru a experimenta alte puncte de interes -, vom observa că, geografic, aproape tot teritoriul României este acoperit. Astfel, aceste zone cu raza de 100 km vor încapsula produsul turistic secundar, cuprinzând orașe istorice, parcuri naturale, obiective și monumente, obiceiuri, gastronomie și servicii” (pag. 224). Acest lucru ar încuraja dezvoltarea pe orizontală a micilor afaceri din aceste zone.

Cartea lui Bogdan Brînzaș este un plan de afaceri și, cu riscul de a exagera, chiar un proiect de țară. Că tot se plângea președintele Nicușor Dan că România nu are un proiect de țară – iată această carte, care ar putea conduce măcar la schițarea unuia! Se pot aduce multe critici planului propus de Brînzaș: „nu sunt bani”, „o aiureală”, „o utopie”, „România nu-și permite”. Dar autorul este pregătit și notează:

Din nefericire, oamenii consideră că este mai ușor să dai deoparte ideile creative – și, de obicei, cele mai riscante – decât să le înlături pe cele incrementale, soluțiile pașilor mărunți și punctuale. Inovația, schimbarea paradigmei, soluțiile radicale nu vor reuși niciodată decât dacă cei implicați – în cazul nostru, cetățenii României – se vor afla necondiționat în spatele acestora.

Bogdan Brînzaș este optimist în această carte: se poate construi un brand turistic coerent, un brand clar de țară; propune un plan de afaceri pentru România. Nu este un plan detaliat, dar arată câteva direcții credibile pe care le argumentează. România are viitor, consideră autorul. 

Sunt pesimist că această carte va fi citită și comentată la Palatul Cotroceni, la Palatul Victoria, în mediile politice – nici măcar pe mesele talk-show-urilor TV. Poate peste 50 de ani, un student o va descoperi la Biblioteca Națională și se va minuna: „Ce frumos visau unii români pe vremea lui Nicușor Dan!”. Până atunci, coșmarul numit România continuă.

* „Brand România – Marea evadare dintre Miorița și Dracula, de Bogdan Brînzaș, Editura Cuantic, anul 2025          

Foto: Shutterstock

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE