Dobânzile lui Isărescu și politicile lui Bolojan au adus economia aici: România plătește rate record pentru împrumuturi, inflație de 10% și recesiune

La ianuarie 2026, scriam și că datoria publică a României a depășit 60% din PIB, ceea ce alții au putut aflat doar prin breaking-news-urile de două luni mai târziu.

Am tot așteptat bugetul pentru 2026 ca să am mai multe semnale despre ce va urma, dar întrucât principala rațiune de existență a ministerului de finanțe nu s-a materializat încă în Parlament, analizez acum altceva.

România intră în al doilea trimestru al anului bugetar fără un buget promulgat?

Consultându-mi notițele, nu am găsit vreodată vreun buget adoptat de către parlament atât de târziu ca în anul 2026. Niciodată.

E drept, că notițele mele privesc doar intervalul ultimilor 20 de ani. În ultimele două decenii, doar două bugete au fost adoptate în martie: în 2019 (pe 15 martie) și în 2021 (pe 9 martie).

Întrucât scriu această opinie în 13 martie 2026, cu siguranță anul acesta vom avea cel mai întârziat buget, vreodată care va ajunge în parlament cel mai devreme săptămâna viitoare, așa că există posibilitatea reală ca pentru prima dată în istoria României să avem promulgată legea bugetului în cel de-al doilea trimestru al anului, în timp ce tot ce se observă deja negativ în economie e propagat guvernamental ca fiind extraordinar.

Propaganda ne explică că recesiunea economică e bună. Că inflația de 10%, e bună. Că România are performanțe în reducerea costurilor de finanțare, deși cheltuielile cu dobânzile au crescut în 2025 cu aproape 40%. Că buzunărirea populației captive prin majorarea TVA-ului, accizelor, înghețarea alocațiilor, pensiilor, tăierea salariilor profesorilor și burselor elevilor, sunt „corecții necesare”. Că dublarea sau triplarea impozitului pe case și pe mașini e bună. Că prăbușirea consumului (care reprezintă două treimi din economie) este pur și simplu grozavă! 

Că toate măsurile astea efectiv superbe au condus la scăderea deficitului bugetar în 2025, cu șase miliarde de lei (în timp ce datoria publică a crescut cu 176 de miliarde de lei). 

Și că toate măsurile astea vor conduce la duduirea economiei în 2026, printr-o creștere a PIB-ului cu 126 de miliarde de lei față de 2025, care va depși 2.000 de miliarde de lei.

Oare, dacă lucrurile stau așa?

• În 2025, România a avut singura recesiune tehnică din Uniunea Europeană, în timp ce toate celelalte țări pozitive și mai bune față de estimări.
• Inflația a fost în România de aproape patru ori mai mare decât media UE-27, pe fondul majorării taxelor.
• Datoria publică, finanțată la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, a crescut cu 176 miliarde de lei.
• Cheltuielile anuale cu dobânzile vor continua să crească și în 2026, la 65-70 de miliarde de lei.

Dar, din punct de vedere vizual, poate cele mai importante informații (și cele mai ascunse de propaganda „pentru tembeli”) sunt transmise de graficul privind dinamica vânzărilor de bunuri către consumatorii din România – comerțul cu amănuntul: șase luni consecutive de scădere, iar în ianuarie 2026, scădere de aproape 10%, potrivit INS.

În primele 7 luni din 2025 (anterior majorărilor de TVA, de accize, de impozit pe dividende, tăieri de salarii în educație, tăieri de burse, etc.), media lunară a creșterii consumului față de luna similară din 2024 a fost de +3,1%. 

În ultimele șase luni, media lunară de scădere a consumului a fost de -4,3%, ceea ce reprezintă un indicator suficient de bun pentru a indica că recesiunea tehnică din a doua jumătate a anului 2025 se transformă deja într-o recesiune deplină. Adică într-o scădere generalizată a activității economice, cam în toate ramurile.

Fericirea din anul 2026

Desigur, propaganda neagă recesiunea și prăbușirea consumului, iar desenele pe asfalt intitulate abuziv „proiect de buget”, promite în 2026 fericire. Iar expresia fericirii este creșterea economică. 

Potrivite „desenelor”, 2026 este anul în care toate ramurile economiei sunt pe plus ba chiar duduie. Toate: industria, serviciile, agricultura, încasările din taxe.

Până la momentul promulgării, fericirea din bugetul abia desenat, nu este însă împărtășită de piețele internaționale de capital: dacă la începutul lui februarie 2026, dobânzile României pe piața secundară erau în jur de 6,4%, acum au sărit din nou la 7%.

O contribuție decisivă la acest nou salt al costurilor de finanțare pare să fi fost ajutorul dat de Mugur Isărescu: „BNR ajută profesional, cu experții, care merg cu Ministerul Finanțelor pe piețele internaționale și ajută la această finanțare”, se auzea de la BNR în 18 februarie.

Îl pot eu ruga totuși pe domnul Isărescu, să se abțină să ne mai ajute? Să-și încaseze în tihnă milionul de euro aferent celui mai nou mandat dat lui de Ciolacu și primele de performanță, pensia, participația la profitul BNR, dar să mai facă o pauză în a mai ajuta la dobânzi? 

Zic asta pentru că, anterior declarației lui, costurile de referință pentru finanțarea în lei erau de 6,4% pe an. Acum sunt la 7%. 

Pare că ajutorul constant dat de Mugur Isărescu în privința costului de finanțare al datoriei publice (și în consilierea economică a tuturor premierilor responsabili de explozia ei, de la Orban, Cîțu, Ciucă, mai ales Ciolacu pe care îl și medita și acum Bolojan), a însemnat, așa cum am detaliat anterior în Libertatea, o creștere a datoriei publice între 2019-2025 de la 372 de miliarde de lei la 1.140 miliarde lei în 2025. Și mai degrabă, astfel, o poziție onorifică de „ambasador” al capitalurilor „vagaboande”.

Politica de dobânzi a lui Isărescu a însemnat o contribuție însemnată la creșterea de cinci ori a dobânzilor plătite anual în intervalul menționat: de la 12 miliarde de lei (în 2019), la 50,5 miliarde de lei (în 2025), dar și un aport de neînlocuit la o inflație de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Dacă va continua să ne mai ajute și în 2026, va mai însemna o creștere a datoriei publice cu mai mult decât ar fi cazul, și, cu siguranță o nouă majorare a dobânzilor deja istorice plătite în România, de la 50,5 miliarde lei în 2025 (nivel istoric), până la 65 și 70 de miliarde de lei în 2026. Sau dacă vor scădea cheltuielile cu dobânzile în 2026 față de 2025, îl rog să mă contrazică. 

Dar dacă nu mă contrazice insist să-l rog pe Isărescu să nu ne mai ajute cu toată priceperea sa (știu, trebuie să „am grijă”). Pentru că, și în 2025, în opinia mea nu afăcut decât să fie declanșatorul represiunea financiară impuse economiei, prin „psihoza de curs” declanșată în luna mai, prin care BNR a scumpit dobânzile pentru populație, companii, și pentru statul român. Doar dobânzile l-a datoria publică au fost în 2025 cu 40% mai mari decât cele din 2024. Știați asta?

Și mai știați că?

• În 25 februarie 2026, Guvernul, ajutat de Mugur Isărescu, tocmai ne-au mai pus în cap la fiecare câte o factură de 1.263 de lei? 
• Au făcut asta îndatorându-ne într-o singură zi cu încă 4,7 miliarde de euro (circa 24 de miliarde de lei)?
• Această datorie nouă, într-o singură zi, înseamnă de șapte ori mai mult decât banii încasați pentru privatizarea Petrom?
• La dobânzi de 7% anual, această datorie nouă înseamnă că trebuie să rambursăm 9,4 miliarde de euro în următorii 10 ani?
• Din creșterea programată a datoriei publice pentru 2026, cei 1.263 de lei per capita împrumutați în numele fiecăruia, reprezintă doar o mică parte din cei 10.526 de lei datorie nouă pe care politicile lui Bolojan și dobânzile lui Isărescu, o fac în numele fiecăruia dintre noi în 2026? 

Știați ce oferă economiei în schimb? 

Recesiune, inflație, majorări de taxe, amenzi mai mari, scumpiri de energie electrică, gaze, carburanți, chirii, credite, alimente etc. 

Și mai ales, un dispreț profund pentru populație și companii, manifestat printr-un desen de buget făcut pe o creștere economică inventată, și pe o promisiune sigură și fermă față de creditori: că le vor plăti cu 20% mai mult ca dobânzi anul acesta, față de 2025. Că împrumuturile mai ieftine care ajung la scadență, le for refinanța la dobânzi mai mari. 

Adică o reafirmare a angajamentului din februarie 2025 a „țarului politicii monetare” către capitalurile „vagaboande”: dobânzi înalte și cursul cum au stabilit. Chiar de-ar fi să se prăbușească economia. 

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.