Și șuții sunt „curajoși”. Și delapidatorii. Acum, și ministrul educației, care vrea în „istorie” pentru cât de curajos este

Ni-no, ni-no, ni-no

Aș fi putut să fac cel mai scurt editorial din viața mea, pe declarația asta. Ar fi început și s-ar fi terminat așa: „Ni-no, ni-no, ni-no”. Dar dacă totuși ministrul educației este „curajos”? Cum se manifestă curajul lui? 

Curajul lui este în fața populației captive, care nu are ce să facă, și a cărei putere de cumpărare o decapitalizează. Spre deosebire de șuți sau alți delincvenți financiari, ministrul David nu își asumă nici măcar riscul de a fi prins.

Curajul lui este să nu își respecte obligațiile de plată față de bursele elevilor și studenților, pe care le taie. O populație captivă, care nu are ce să facă. 

Curaj ar fi însemnat, spre exemplu, dacă majora valoarea burselor, în loc să o taie. Chiar și prin ceea ce putea fi numit ca reformă: burse mai mari de la note mai mari în sus, dar fondul de burse să rămână același. 

Dar nu, ministrul David taie bursele, reduce anvelopa financiară pentru burse, și împarte banii alături de Bolojan, către alții. 

Spre exemplu și spre capitaluri vagaboande. Dobânzile plătite în primele șapte luni ale anului lor și altora s-au majorat cu 44% față de perioada similară de anul trecut, adică cu aproape 10 miliarde de lei. David e curajos că ia de la o populație captivă și dă la capitalurile vagaboande, cărora le-a plătit în plus 0,5% din PIB doar în primele șapte luni ale anului (și în total 1,7% din PIB). 

Pot eu ca atunci când îmi vine factura de 600 de lei de la Electrica, cu TVA majorată și după o majorare a prețului de 60% într-o lună să zic: bre, dă-o naiba, nu vezi că e austeritate? Îți dau trei sute și pleacă. Nu, nu pot. 

Dar „curajosul” David (mai puțin curajos decât șuții) se dă curajos prin tăierea puterii de cumpărare a populației captive. Pe care o buzunărește, ca șuții.

Curaj ar fi însemnat nu să pună profesorii să presteze muncă forțată (prin majorarea normei și prin reducerea fondurilor). Ci să oprească din sifonarea bugetului educației, prin malversațiuni imobiliare, spre exemplu. 

Dar pare că, aici, captivul (în sensul de dirijat spre sifonarea banilor publici pentru a acoperi investiții ratate din alți bani publici) e tocmai ordonatorul de credite David. 

Pe care nu îl cred când spune „pentru mine cel mai ușor era să plec”. Pentru că el a fost pus ca să nu plece, și să implementeze buzunărirea populației din sectorul pe care îl păstorește.

E curajos domnul David când îi pune pe profesori, prin creșterea normei, să presteze în esență muncă forțată pe aceiași bani? E curajos că îi buzunărește astfel și pe profesorii din școlile de stat, captivi? Merită să intre în istoria pentru asta? De ce? Pentru că subminează din interior sistemul de educație de stat, afectat deja semnificativ de abandon școlar, și îi favorizează astfel de acționarii privați ai formelor de învățământ private. 

E curajos că împinge spre analfabetizare sau emigrare mase întregi din rural (și din urban), care nu își vor permite vreodată mii de euro pentru învățământul privat, acolo unde vrea să îi împingă „curajosul” David, care îi buzunărește, profitând de vulnerabilitatea lor de „captivi”?

E curajos domnul David, cât minte? Spre exemplu, în februarie 2025, când a fost adoptat bugetul pentru educație, cu el ministru, și cu creștere de 9,56% față de 2024. Iar acum redirecționează fondurile, buzunărind segmentul pe care îl păstorește. Este și păcălici curajosul care se vrea în istorie?

Și totuși, dacă domnul David și alții din guvern nu sunt deloc curajoși? Sau đacă sunt la fel de curajoși ca șuții informatori, înțeleși și protejați de miliție, atunci când buzunăresc lumea? 

Dacă sunt doar niște dirijați care implementează delincvența financiară, împotriva propriei populații, ca politică de stat?

În timp ce datoria publică a crescut doar în primele șase luni ale anului cu aproape 15 miliarde de euro. De două ori mai mult decât a încasat statul român din toate privatizările. 

Curajul lui David poate fi rezumat la atât, în opinia mea: totul pentru grupurile de interese din anticamerele guvernamentale și nimic pentru populație.

Foto: Hepta

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE