De ce statul trebuie să se gândească la venitul minim garantat pentru orice cetățean, dar nu la suma ridicolă de 1.500 de lei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Victoria Stoiciu, contributor Libertatea, arată că ”în România, 61% din locurile de muncă sunt expuse riscului de automatizare” și că ”valoarea lunară a coșului minim pentru un trai decent în 2019 era de 2.621”.
Cuprins:
O idee bună, cea a unui venit lunar acordat de stat pentru toți cetățenii majori din România, riscă să cadă în Parlament pentru că a fost concepută prost, mai scrie coordonatoarea de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România. Criza economică provocată de COVID-19 va face însă această chestiune imperativă, crede Victoria Stoiciu.
Partidul Pro România a inițiat un proiect de lege prin care propune acordarea unui venit lunar de 1.500 de lei tuturor cetățenilor români cu vârsta de peste 18 ani, în contextul pandemiei de coronavirus cu care ne confruntăm.
Ideea nu e rea deloc. Deși Guvernul oferă diferite instrumente de sprijin pentru cei afectați de efectele COVID-19, precum indemnizația de șomaj tehnic, acestea nu sunt nici pe departe acoperitoare și lasă categorii întregi fără nici o sursă de venit. Ele nu oferă nici un sprijin angajaților cu contracte suspendate, dar pentru care angajatorul nu solicită, din varii motive, șomaj tehnic, nu oferă nici un ajutor celor care munceau la negru sau lucrătorilor zilieri, care acum au rămas fără surse de venit, pentru că muncile pe care le practicau au fost sistate.
Pentru aceștia și pentru mulți alții, e nevoie de o formă de sprijin, alta decât indemnizația pentru șomaj tehnic.
O lege făcută slab, o idee care rămâne valabilă
Din păcate, legea inițiată de parlamentarii Pro România suferă de deficiențe serioase în materie de tehnică legislativă - nu face nici o trimitere la Legea 416/2001 care deja reglementează actualul venitul minim garantat (care e o glumă proastă), nu specifică perioada de aplicare (ce înseamnă în contextul pandemiei?), nu menționează cum se face verificarea veniturilor etc.
Dincolo de asta, suma de 1.500 de lei lunar, extrasă, conform expunerii de motive, din studiul FES privind coșul lunar pentru un trai decent, e greșită: valoarea lunară a coșului minim pentru un trai decent în 2019 era de 2.621 lei, nu de 1.500 de lei! Așadar, dincolo de existența sau absența voinței politice, legea nu va trece, pentru că e făcută prost, fiind scrisă, parcă, doar să bifeze, nu să amelioreze ceva.
Dar ideea unui venit garantat rămâne una valabilă și care merită nu doar discutată, ci și susținută politic. O propunere similară e discutată momentan și în Spania și probabil va deveni un instrument tot mai popular cu cât criza se va adânci. Este din ce în ce mai puțin probabil ca lucrurile să revină vreodată la starea anterioară pandemiei, chiar și după ce măsurile vor fi relaxate și economia se va relansa.
O parte dintre cei cu contractele suspendate nu vor reveni niciodată la vechile locuri de muncă sau vor reveni și după 2-3 luni vor fi dați afară, din cauza situației financiare a companiei. Cine își imaginează că pandemia se va termina după 15 mai, și oamenii își vor relua vechile obiceiuri, se înșală amarnic - unele afaceri vor muri, pur și simplu, pentru că frica de boală ne va modela în continuare comportamentele.
Oameni sau roboți
O parte din actualii angajați vor deveni redundanți, pentru că firmele își vor fi înlocuit oamenii cu roboți care să le facă munca - potrivit unui studiu, 36% dintre reprezentanții companiilor de top incluse în cercetare au declarat că deja au crescut investițiile în procesul de automatizare, iar 41% au răspuns că iau în calcul această opțiune în planul lor de afaceri.
Roboții sunt perfecți pentru crizele de tipul celei cu care ne confruntăm acum - nu ne pot infecta și nu se pot îmbolnăvi. Dar odată înlocuiți oamenii cu roboți, procesul este ireversibil, angajații vor deveni inutili și nu își vor relua niciodată vechile locuri de muncă. Vor deveni ceea ce Harari numește o “clasă inutilă”.
În România, 61% din locurile de muncă sunt expuse riscului de automatizare. Lumea nu va mai arăta niciodată ca înainte.
Se spune că o criză nu face decât să accelereze unele procese care altfel durează ani sau decenii. Procesul de automatizare sau modificarea pattern-urilor de producție și consum erau inevitabile într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat - digitalizarea rapidă, care face redundantă o parte a forței de muncă, și provocările ridicate de criza climatică ce fac de neocolit o schimbare a consumului, ar fi ridicat oricum problemele cu care ne confruntăm momentan din cauza pandemiei.
Mai devreme sau mai târziu, ideea unui venit lunar garantat de stat - fie el universal sau plătibil doar celor care se confruntă cu dificultăți, ar fi trebuit pusă pe masa discuțiilor
Personal, nu sunt adepta unui venit universal, acordat tuturor, indiferent că sunt săraci sau bogați, că au sau nu au loc de muncă. E o alocare complet ineficientă a resurselor - oferind o sumă fixă tuturor, va trebui, implicit, să dai mai puțin celor nevoiași, pentru că resursele nu sunt nelimitate.
Exemplul francez
Benoit Hamon, candidatul Partidului Socialist la ultimele alegeri prezidențiale din Franța, estima costurile introducerii unui venit universal în valoare de 750 de euro lunar pentru fiecare cetățean major la 300 de miliarde de euro (aproximativ 12% din PIB-ul țării). În propunerea susținută de Hamon, suma ar urma să fie finanțată din creșterea impozitului pe avere și pe capital și introducerea unei taxe speciale pe roboți.
Totuși, 750 de euro nu sunt o sumă care să îți asigure un trai foarte îndestulător în Franța – un venit anual de 13.246 de euro (deci în jur de 1.100 de euro lunar) te situa, în 2017, sub pragul sărăciei. E preferabil să acordăm 1.500 de euro celor care au nevoie, decât 750 tuturor.
Pe lângă faptul că nu ar fi suficient pentru a combate sărăcia, venitul universal nu ar elimina nici inegalitatea - efectul unui venit universal nu e unul redistributiv, din contră, ar perpetua inegalitățile existente.
O bombă socială și o dezbatere necesară
Dar asigurarea unui nivel de trai decent tuturor cetățenilor, nu doar celor ce muncesc, este o chestiune pe care criza economică provocată de COVID o face imperativă. Costul financiar nu va fi unul mic, dar în caz contrar, costul social va fi mult mai mare.
Bomba socială care stă să devină România nu va putea fi dezamorsată doar prin gloanțe și intervenții ale forțelor de ordine. Sau va putea, dar prețul de plătit va fi democrația și instaurarea unui regim bazat pe forța brută și încălcarea drepturilor.<br>
O dezbatere despre acordarea unui venit lunar decent se impune. Păcat că ea demarează cu un proiect de lege scris doar ca să fie scris.
foto: Hepta
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
