Școală nu, alegeri da. Este educația în pandemie mai periculoasă decât alegerile?!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În general, secțiile de votare, indiferent de tipul de alegeri, sunt organizate în școli sau grădinițe, în săli de clasă. Într-o clasă vor sta peste 12 oameni, doar oficialii, la care se adaugă votanții.
Un birou electoral al unei secții de votare poatea avea între 11 membri în comune și orașe și 13 membri în București. La aceștia se adaugă, în fiecare secție, operatorul de calculator/tabletă.
Așadar, într-o sală de clasă vor fi prezenți, la alegeri, între 12 și 14 oameni, timp de aproximativ 20 de ore.
Normativele legii învățământului, amendată în februarie acest an, prevăd că numărul maxim de elevi într-o clasă este de 17 la grădiniță, 22 în învățământul primar și 26 în învățământul gimnazial și liceal.
Oricum am da-o, în timpul alegerilor într-o sală de clasă transformată în secție de votare se vor afla peste jumătate din numărul maxim al elevilor de grădiniță sau din ciclul primar, iar în București chair peste jumătate din numărul elevilor de gimnaziu și liceu.
Cele trei scenarii
Alegerile, cel mai probabil, vor avea loc, neabătut, pe 27 septembrie. Cu doar 13 zile înainte de această dată, ar trebui să înceapă școlile, conform celor trei scenarii prezentate de președintele României, fostul profesor Klaus Iohannis.
- Conform scenariului verde, toți elevii vor merge la școală în același timp.
- Conform scenariului galben, doar jumătate dintre elevi vor merge la școală în același timp.
- În scenariul roșu niciun copil nu va merge la școală, frecventând-o online.
În scenariul galben, în clasele grădinițelor și școlilor ar fi mai puțini elevi decât membri ai unui birou electoral de secție de votare.
Nu se merge la școală, dar se merge la vot
Atunci când a făcut anunțul (inițial greșit) privind scenariile de începere a școlilor, Klaus Iohannis ne-a spus că doar 50 de localități se încadrează în scenariul roșu și câteva sute în cel galben. Este posibil ca, de atunci, numărul să fi crescut, nu să fi scăzut, căci numărul infectărilor atinge zi de zi noi recorduri.
Iar întrebarea de bun-simț este: în cele 50 sau peste localități încadrate în scenariul roșu nu se va merge la școală pentru educație, dar se va merge pentru alegeri? La fel și în localitățile încadrabile în scenariul galben.
Și, să nu uităm, nu sunt membrii birourilor electorale singurii care vor intra în acele săli de clasă, ci și zeci sau sute de alegători. Guvernanții speră la cât mai mulți.
Educația este periculoasă
Așadar educația în timp de pandemie este mai periculoasă decât alagerile în timp de pandemie?
Probabil că da. Pentru că educația este, în general, periculoasă pentru politicieni.
Un popor mai educat, educat temeinic, mai ales, este mai greu de manipulat. Nu vorbim de pseudo-educația dovedibilă cu diplome obținute facil, ci chiar de educația de bază, dobândibilă în primii ani de școală. oamenii aceia care știu să citească și să scrie, să socotească. Aceștia sunt mai greu de păcălit, sunt mai greu de trasnformat în masă de manevră, în mașină de vot.
Anul acesta nu vom resimți asta. dar peste 4, 8, 16 ani vom vedea cât de mult a contat că am preferat alegerile educației. Și s-ar putea să nu ne placă.
