Primarul care face referendum într-o comună pentru a fi exclusă din Parcul Național Apuseni, ca să poată construi și vinde
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primarul comunei Beliș din județul Cluj face referendum pentru a scoate localitatea din Parcul Natural Apuseni. 99% din suprafața comunei se află în aria protejată, iar primarul se plânge de lipsa perspectivelor de dezvoltare, în limitele de protecție impuse de Parc, relatează publicația de presă alternativă Pressone.
Cuprins:
- Inițiativa a coagulat mai multe comune montane din Apuseni, care sunt acum interesate să creeze un precedent juridic, ieșind din zona de protecție.
- Cererea crescută pentru vânzări imobiliare în zona montană în anii pandemiei a generat un efect de speculă cu terenuri, din care câștigă tocmai cei interesați de ieșirea comunei din Parcul Natural, scriu jurnaliștii Pressone.
Totul a început printr-o inițiativă a primarului comunei Beliș. A adus în fața Consiliului local, format din 13 persoane, propunerea de a merge până în pânzele albe pentru a modifica prevederile Hotărârii de Guvern 230/2003 prin care s-au stabilit limitele „Parcului Natural Apuseni” (PNA) în suprafaţă totală de 75.784 ha.
Primarul Viorel Matiș a fost condamnat înainte de ultimele alegeri locale pentru că a dat o mită de 1.000 de lei unui ziarist. Fost șef de ocol silvic, Matiș este sigur că demersul lui „va trece”. Votul ar trebui să aibă loc în 4 decembrie 2022.
Belișul e una din cele trei mari comune de moți din județul Cluj, pe lângă Mărișel și Măguri Răcătău. 99% din suprafața ei se află în zona de protecție. Aici erau suprafețe enorme de pădure, o resursă a cărei exploatare a făcut din Beliș un punct nevralgic pe harta tăierilor ilegale. Versanți întregi din pădurea composesoratelor au fost rase de pe fața pământului, iar în lipsa resursei, zona a sărăcit.
În 2021, Belișul pierduse încă un sfert din pădurile pe care le mai avea în 2000, potrivit Global Forest Watch. În plus, neacordarea compensațiilor pentru proprietarii care dețin suprafețe în ariile protejate îi face pe oamenii din zonă extrem de sceptici cu privire la importanța păstrării acestora, fiindcă, spun ei, natura are mai multe drepturi decât demnitatea umană și viața și așa grea a moților. Așadar, odată ce resursa de la suprafață a fost epuizată, ce a mai rămas de vânzare este pământul.
Interesul public vs interesul privaților
Cele mai cerute și vânate proprietăți sunt cele situate de-a lungul malului lacului Beliș-Fântânele, un lac artificial, creat în 1972 și pentru care s-a strămutat un sat, Giurcuța de Jos.
Cei care speculează imobiliar conturul lacului susțin că e vorba de suprafețe intravilane ale fostului sat acoperit de ape. După criteriile de zonare ale Parcului Natural, în zona Beliș-Bălcești sunt terenuri extravilane, acoperite cu pădure de brad și molid a căror categorie de folosință nu poate fi schimbată. Aici, pe acest contur, se dă lupta dintre interesul public și interesele privaților.
Cel mai mare dușman invocat de primărie: gândacul de scoarță
Războiul mocnit dintre Primărie și Parc se poartă, în aceste zile, în mod deschis. Primăriile răzvrătite mai invocă ceva în demersul lor: acuză conducerea PNA că administrează deficitar fondul forestier aflat în zona protejată și că pădurea e pe moarte sub atacul unui dăunător, care s-a înmulțit peste măsură: gândacul de scoarță - Ips typographus.
Infectarea Parcului a început în 2017, după o furtună grozavă, care a pus la pământ zeci de mii de arbori, care ar fi trebuit să fie scoși din circuitul silvic, dar fiindcă procedura s-a dovedit prea costisitoare, au fost lăsați să fie devorați de gândaci, care s-au și înmulțit peste măsură.
Printre cei mai vehemenți susținători ai referendumului e și un fost ofițer de poliție, fost angajat al Departamentul de Informații și Protecție Internă (DGPI), fost candidat din partea USR-Plus la primăria comunei Beliș, care e și cointeresat de vânzarea terenurilor de pe conturul lacului Beliș.
Citiți continuarea anchetei în Pressone.
