Cum ai grijă de dinții copilului, de la primul dințișor până la școală?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Îngrijirea dinților începe odată cu primul dințișor, nu la intrarea la școală. Caria se poate dezvolta chiar și la vârsta de 6 luni, iar dinții de lapte țin locul celor permanenți și influențează felul în care aceștia erup. Primele reguli se învață acasă, prin repetiție, iar restul se completează la controalele periodice. În continuare, îți explicăm ce contează la fiecare etapă.
Cuprins:
Periajul începe de la primul dinte
Din momentul în care apare primul dințișor, acesta se curăță zilnic, cu o periuță cu peri moi, potrivită vârstei. Până pe la 7-8 ani, copilul are nevoie de ajutorul tău, pentru că îndemânarea necesară unui periaj corect se formează târziu. Lasă-l să încerce singur, apoi reia tu operațiunea în zonele rămase.
Periajul se face cu mișcări delicate, fără apăsare, cu perii orientați la 45 de grade și spre marginea gingiei. Mișcările delicate orientate dinspre gingie spre marginea liberă a dintelui, previn leziunile sau retracția gingivală. Eficiența vine din acoperirea tuturor suprafețelor (vestibulare-extern, linguale/palatinale - interne și ocluzale - de contact), nu din forța aplicată. Mișcarea se face prin măturare, de la gingie spre dinte („de la roșu la alb”), evitând periajul orizontal agresiv.
Periajul se efectuează de două ori pe zi, cel de seară fiind cel mai important. Se folosește o pastă de dinți adecvată vârstei, în doză controlată: cât un bob de orez până la 3 ani și cât un bob de mazăre după vârsta de 3 ani.
Presiunea mare nu curăță mai bine și poate răni gingia. Durata contează mai puțin decât rezultatul: periezi până când suprafețele rămân curate, inclusiv fețele dinspre obraz și cele dinspre limbă.
Periajul ajunge la aproximativ 70% din suprafețele dentare. Restul de 30% sunt spațiile interdentare, acolo unde se strânge cel mai ușor placa bacteriană. Cere-i medicului stomatolog să îți arate cum se curăță aceste spații la copilul tău și ce mijloace i se potrivesc, pentru că dimensiunea lor diferă de la un copil la altul și de la o zonă la alta a arcadei.
Când nu amâni vizita la medicul stomatolog
Prima vizită se face de la primul dințișor, tocmai ca să nu ajungă copilul la cabinet abia când îl doare. Multe dintre primele consultații sunt doar de familiarizare: medicul îi explică pe înțelesul lui cum se îngrijesc dinții, iar copilul capătă încredere.
Câteva situații cer o programare fără amânare:
- durere care nu trece, gingie umflată sau sângerândă;
- un dinte lovit, fisurat sau căzut în urma unui accident;
- pierderea timpurie a unui dinte de lapte;
- dificultăți la mestecat sau dinți înghesuiți ori strâmbi;
- sugerea degetului după vârsta de 3-4 ani.
O lovitură la dinți se întâmplă de obicei seara sau în weekend, când cabinetul obișnuit este închis. Caută din timp o clinică ce preia urgențele stomatologice ale copiilor în București, de exemplu, și salvează numărul în telefon, ca să nu îl cauți exact în momentul în care copilul plânge de durere.
Zahărul contează mai puțin decât frecvența
Dinții suferă mai mult de la gustările dese decât de la cantitatea consumată o singură dată. După fiecare masă sau gustare dulce, aciditatea din cavitatea bucală crește pentru o vreme, iar smalțul rămâne vulnerabil.
Câteva obiceiuri reduc riscul:
- mese și gustări la ore stabilite, fără ronțăială continuă;
- apă între mese, în locul sucurilor și al ceaiurilor îndulcite;
- fructe proaspete, legume crude și brânzeturi ca gustări obișnuite;
- fără biberon cu lapte sau suc în timpul somnului.
Pentru copiii mici, obiceiul de a adormi cu biberonul face cel mai mult rău, pentru că lichidul rămâne în contact cu dinții ore întregi.
Cum îl ajuți să nu îi fie frică
Copiii preiau emoțiile adulților, așa că felul în care vorbești despre vizită contează. Explică-i simplu ce urmează să se întâmple, fără promisiuni exagerate și fără cuvinte care sperie, precum „injecție” sau „nu o să doară deloc”.
Merg bine și lucrurile pe care le poate face singur: să își aleagă periuța, să numere dinții acasă, să vadă cum te speli tu pe dinți. Programează consultația dimineața, când e odihnit, și lasă-i timp să se obișnuiască cu locul.
Dacă a avut deja o experiență neplăcută, spune-i medicului de la început. Cabinetele care lucrează frecvent cu copii au metode prin care îi câștigă încrederea treptat, iar o vizită scurtă, fără tratament, poate fi primul pas.
Controalele și tratamentele de prevenție
Frecvența controalelor se stabilește de medic, în funcție de riscul fiecărui copil, și ajunge de obicei la o vizită la patru luni. La consultație, medicul verifică dinții și gingiile, curăță depunerile și urmărește cum se dezvoltă arcadele.
Tot acolo se discută despre tratamentele de prevenție. Sigilarea acoperă șanțurile adânci ale molarilor, unde peria ajunge greu, iar fluorizarea profesională întărește smalțul. Ambele se aplică la recomandarea medicului, în funcție de vârstă și de starea dinților.
Dinții copilului au nevoie de câteva minute în fiecare zi și de câteva vizite pe an. Începe periajul de la primul dințișor, ține gustările sub control și mergi la control înainte să apară durerea. Copiii care se obișnuiesc devreme cu cabinetul ajung adulți care nu amână problemele dentare.
Sursa foto: Pexels, Pavel Danilyuk
