Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, la Interviurile Libertatea: „Riscuri enorme pentru România fără un guvern cu puteri pline. Intrăm în mare necaz!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că România se poate confrunta cu „riscuri enorme” dacă politicienii de la București nu votează urgent un guvern cu puteri depline.
Cuprins:
Profesorul Daniel Dăianu a declarat la Interviurile Libertatea că încrederea piețelor externe în România a scăzut, iar asta va duce la împrumuturi mai scumpe. „Cu cât se prelungește criza politică și se vorbește despre alegeri anticipate, apetitul (n.red. – investitorilor pentru titlurile de stat emise de România) scade”, atrage atenția președintele Consiliului Fiscal.
Economistul crede că Luca Niculescu ar trebui votat premier pentru că țara are nevoie cât mai repede de rectificare bugetară, o lege a bugetului pe 2027 și gestionarea crizelor energetică și de securitate în lunile de iarnă.
Cât poate conta reducerea sancțiunilor economice americane pentru Rusia
Libertatea: Începem cu o veste din weekendul care tocmai a trecut privind o decizie a președintelui american Donald Trump. El a anunțat că în urma negocierilor cu Moscova, a decis să relaxeze un pic sancțiunile împotriva Rusiei, iar Statele Unite să importe motorină. Asta, deși știm că Statele Unite sunt un exportator de motorină destul de mare, de combustibili, în general. De ce Statele Unite au nevoie acum de aceste importuri din Rusia?
Daniel Dăianu: Trebuie să judecăm piața globală. Nu este vorba numai despre o relație bilaterală. Dacă poate fi aprovizionată mai bine piața globală, ar fi un câștig. El, Donald Trump, are obsesia prețurilor foarte înalte la combustibili în Statele Unite, la motorină în special. Și deciza este legată și de alegerile care vin în Statele Unite (n.red. - pe 3 noiembrie, americanii votează pentru noi aleși care să-i reprezinte în Congres).
Nu cred că va avea un impact această decizie a președintelui Trump, nu cred că va influența rezultatul alegerilor.
Libertatea: De ce? Și credeți că această mișcare a președintelui Trump va duce prețurile la combustibili în jos, inclusiv în Europa?
Daniel Dăianu: Nu foarte mult, pentru că avem războiul din Orientul Mijlociu, unde nu s-au liniștit defel ostilitățile, ai putea spune chiar că dimpotrivă. Arabia Saudită nu s-a putut apăra. Ați văzut ce s-a întâmplat cu aeroportul din Riad în weekend… Atât timp cât Strâmtoarea Ormuz e tot un obstacol în fluxurile de gaz, eu nu văd cum s-ar putea ameliora situația globală pe piața energiei. E foarte rău, e foarte rău.
Președintele Trump a anunțat și o încetare a ostilităților dintre Rusia și Ucraina. Rușii atacă infrastructura energetică, ucrainenii ripostează prin atacuri împotriva rafinăriilor din Rusia. Dar vedeți, anunță președintele Trump, iar președintele Zelenski nu știa. Vă dați seama în ce lume stranie trăim?
Libertatea: De ce spuneați că nu-l ajută pe președintele Trump o astfel de mișcare a importurilor de motorină din Rusia acum, înainte de alegeri?
Daniel Dăianu: Mai este foarte puțin timp, iar situația politică din Statele Unite nu izvorăște numai din ceea ce se întâmplă la pompe, în aprovizionarea cetățenilor americani cu motorină, cu diesel. Situația este mult mai complicată. Și eu prevăd o revenire puternică a democraților. Nu știu dacă vor câștiga și Senatul. Oricum, nu pot să spun că e un cântec de lebădă al cuiva, dar se pot schimba multe.
Însă mai mult decât această decizie privind exportul de motorină din Rusia, contează ce se va întâmpla cu războiul dintre Rusia și Ucraina. Este îngrozitor. Și unde are dreptate președintele Trump este privind pierderile de vieți omeneși. Un milion de o parte și de alta. Aici este greu. Umblăm toți cu estimări. Însă pierderile sunt foarte mari, pierderile materiale, suferințele ucrainenilor, suferințele oamenilor, în general, este cumplit. Este cumplit că după tragedia din fosta Iugoslavie să te fi gândit că se va mai întâmpla în Europa o asemenea tragedie.
De ce trebuie încheiată criza politică din România cât mai repede
Libertatea: Ajungem la situația României, care nu are de peste cinci luni un guvern cu puteri întregi.
Daniel Dăianu: O altă dramă.
Libertatea: E o dramă?
Daniel Dăianu: Este o dramă.
Libertatea: Suntem în situația în care investițiile străine au scăzut, nu?
Daniel Dăianu: Au scăzut, da.
Libertatea: Și de asemenea, investițiile în titluri de stat, în încrederea în România, de fapt.
Daniel Dăianu: Există o diminuare a încrederii în România, deși aici operăm cu un paradox, întrucât, după ce agenția S&P a menținut ratingul României, am avut o scădere a randamentelor, care urcaseră către 7,50-7,60, s-au dus din nou la puțin peste 7%. Dar este vorba despre un apetit. Apetitul, cu cât se lungește criza politică și se vorbește mai mult despre alegeri anticipate, scade. Ministerul de Finanțe și-a încetinit ieșirile pe piață.
Libertatea: Pentru că nu poate atrage bani sau pentru că nu-i poate atrage la niște dobânzi rezonabile?
Daniel Dăianu: Este și una, și alta, pentru că nu îți poți permite. În primul rând, că dacă atragi la orice nivel, este un semnal de disperare. Și România nu este în situația asta.
Libertatea: Dar ne împrumutăm la dobânzi de peste 7%, nu?
Daniel Dăianu: România nu este disperată. Însă se poate ajunge într-o fază dacă, de pildă, nu vom avea totuși un guvern. Eu sper ca Guvernul Luca Niculescu să treacă.
De ce crede Daniel Dăianu că Luca Niculescu trebuie să devină acum premierul României
Libertatea: Îl cunoașteți personal pe domnul Luca Niculescu?
Daniel Dăianu: Da, îl cunosc. Nu pot să spun că am o relație apropiată. Întotdeauna m-a impresionat eleganța acestui om. Este un intelectual fin.
Libertatea: În această dimineață, domnul Luca Niculescu a spus la postul public de radio, la Radio România Actualități, că propune partidelor o înțelegere pentru șase luni. Asta este o noutate.
Daniel Dăianu: S-a mai vorbit în spațiul public românesc despre un guvern de armistițiu.
Libertatea: Ați spus că e nevoie de un guvern care să facă rectificare urgent, dar și proiectul de buget.
Daniel Dăianu: Și chestiunea energetică… Chiar eu am făcut o propunere acum un an, am spus că se poate ajunge la vouchere. Adică să dai vouchere cetățenilor pentru o anumită cantitate și ca să asiguri fiecărei familii o cantitate de combustibil.
Libertatea: Își permite statul să mai reducă din taxele pe combustibili?
Daniel Dăianu: Opinia mea este că nu. Poate face așa ceva dacă obține resurse din altă parte. Eu nu văd asta în condițiile în care, în 2027, trebuie să continuăm această corecție fiscal-bugetară și trebuie să mergem înainte. Să știți că piețele sunt nemiloase. E adevărat că există un dictat al piețelor financiare. Nu e al unor superputeri, ci al piețelor financiare, de unde ne împrumutăm. Nu reușim să mergem cu deficitele în jos, atunci costul crește, este mai greu de finanțat și refinanțat deficitul și datoria publică și necazurile se pot înmulți. Nu mai putem stabiliza datoria publică, intrăm în mare necaz.
Libertatea: De ce are nevoie tot timpul România de împrumuturi? Vă rog pe dumneavoastră să ne explicați. Pentru că se tot vorbește de creșterea datoriei publice și despre faptul că ne împrumutăm la dobânzi mari. De ce ne împrumutăm noi tot timpul?
Daniel Dăianu: Multe state s-au împrumutat. Dar știți că, în istorie, sunt rare situațiile prelungite de deficit zero. Se pot întâlni și situații de surplus, adică să ai un surplus în privința balanței bugetare. Dar de multe ori, apar deficite. Ce contează este ca aceste deficite să fie suportabile, să nu complice starea datoriei publice, adică datoria publică dacă scapă de sub control, atunci ești copleșit și ești la mâna piețelor.
Libertatea: Noi avem acum o datorie publică ce a sărit de 61%.
Daniel Dăianu: Această datorie publică, privită dintr-o perspectivă europeană, n-ar fi înfricoșătoare. Dar este judecată împreună cu deficitul bugetar, care până anul trecut, în România, era cel mai mare din Uniunea Europeană.
Anul acesta, Polonia și Ungaria vor avea deficite mai mari decât al României. Însă deficitul bugetar al României este de judecat în relație cu deficitul de cont curent, adică deficitul extern al României. Polonia și Ungaria au deficite de cont curent mult inferioare. Deci noi ne finanțăm pentru acoperirea deficitului de cont curent, nu de pe piața internă, ci de pe piața externă. Noi avem și piețe financiare interne subțiri.
Deci, deficitele mici sunt o binefacere, deși unii spun că nu, că cu deficite mici nu te poți dezvolta. Este fals. Mai ales că România a beneficiat de multe fonduri europene. Deci, noi ar fi trebuit să folosim cât mai bine fondurile europene, adică investiții făcute cu cap, să nu ne trezim cu OLAF – ul (n.red. Oficiul de Luptă Antifraudă al Uniunii Europene) peste noi. Și totodată, să folosim fondurile europene foarte bine, să practicăm deficite mici. Pentru că fondurile europene apar în buget și pe partea de cheltuieli și pe partea de venituri.
Libertatea: Care este marja bugetară pe care o va avea viitorul guvern dacă: deficitul estimat va fi de 6% din PIB în acest an, vom încheia anul cu o mică recesiune, deci fără creșterea PIB-ului, și mai trebuie și să reducă cheltuielile?
Daniel Dăianu: Deci, se poate merge către un deficit de 5 - 5,5% din produsul intern brut în 2027, cu o indexare prudentă. Ce înseamnă indexare prudentă? Să nu avem o creștere nominală a pensiilor care să depășească creșterea nominală a produsului intern brut.
PIB-ul crește în termeni reali și în termeni nominali, pentru că în termeni nominal ține cont și de inflație. Creșterea reală plus inflația te duc la un PIB nominal. Creșterea pensiilor ar fi bine să nu fie mai mare.
Este algoritmul prin care poți totuși să nu erodezi din ceea ce a câștigat bugetul prin înghețarea salariilor și pensiilor, să nu se erodeze acest câștig în 2027 și este firesc să faci așa ceva. Pe Legea salarizării unitare este bine să se ajungă la o înțelegere între toate părțile.
Își mai permite România să se împrumute pentru apărare?
Libertatea: Suntem în situația în care riscăm să ratăm o nouă oportunitate. Din acele fonduri distribuite prin programul SAFE au rămas necheltuite peste 20 de miliarde de euro.
Daniel Dăianu: România are 16 miliarde și ceva.
Libertatea: Dar sunt alte țări care nu au semnat contracte de toate sumele alocate și acele sume se redistribuie. Sunt împrumuturi. Își permite România să le mai ia?
Daniel Dăianu: Avem nevoie de armată în sensul de apărare, nu armată ca floare la butonieră. Deci capacitatea de apărare este necesară având în vedere vremurile pe care le trăim. Pentru că va exista un război, va continua să fie un război rece și nu numai cald.
Va fi un război rece - chiar admițând că se va ajunge la încetarea războiului din Ucraina, între Europa și Rusia. Și va trebui să avem capacitate de apărare și trebuie să cheltuim.
Libertatea: Asta era întrebarea. Ne mai putem permite să împrumutăm noi sume pentru apărare în situația economică în care suntem noi?
Daniel Dăianu: Trebuie să te împrumuți dacă este cazul, dar cu mare grijă. Pentru că, de pildă, trebuie să mărești cheltuielile militare la 3,5% din PIB, nu vorbesc despre 5%. Păi haideți să ne gândim că 3,5% înseamnă să mai suplimentezi cheltuielile bugetului public cu aproape 1%. În condițiile în care noi anul acesta, vom termina cu un deficit de 6%, în jur de 6% din PIB. Păi ce facem? În plus, la cheltuiele militare nu avem cale de întors, numai dacă lumea ar deveni dintr-o dată pacifistă. Nu se întrevede că e o lume urâtă. Și geopolitica, geoeconomia, țările mari aleargă după resurse. Americanii, rușii, peste tot aleargă după resurse.
Libertatea: De unde poate lua România cel 1% în plus din timp pentru apărare?
Daniel Dăianu: În momentul de față nu există o sursă, clar. Deci nu există. Însă, teoretic, putem să reducem cheltuielile de capital foarte mult. Deci, investițiile publice ale României anul acesta, sunt în jur de 8% din produsul intern brut. PNRR - ul (n.red. – Programul Național de Redresare și Reziliență, program de investiții și reforme al Uniunii Europene) se termină. Deci vom reveni cu investițiile publice în jur de 5% din produl intern brut. Asta a fost media noastră în ultimii aproape 20 de ani. Dar acești 5% includ și banii din fondurile proprii, adică nu banii europeni. Anul acesta au fost 2,5% cheltuieli de capital.
Trebuie să tai cheltuielile de capital cu 1%. Deci nu mai faci tot felul de investiții realizate de administrațiile locale și spui: De dragul apărării țării, alocăm mai mult cu un procent din PIB (n.red. – pentru apărare). Sau altă sursă este să tai vârtos din cheltuielile cu administrația centrală și locală.
Libertatea: Și aceasta este, cred, o miză la negocierile politice. Cred că sunt partide care condiționează votul pentru instalarea Guvernului Luca Niculescu tocmai de revenirea la alocarea unor sume mari către administrațiile locale. Ce poate face Luca Niculescu să împace și capra și varza, adică și partidele și deficitul?
Daniel Dăianu: Doamna Grădinaru, faci ceea ce trebuie în viață, nu faci ce vrei. Faci ce trebuie mai ales când ești premier al României. De fapt, orice premier trebuie să facă ce trebuie. Nu în sensul liberului arbitru. Când spui „ce trebuie”, ai spune că nu poate să facă ce vrea omul. Dar vedeți că atunci când spun „ce trebuie”, din care perspectivă? Că sunt grupuri de interese. Faci ce trebuie din perspectiva interesului național. Ai spune, da, dar cine definește interesul național? Aceia mai puternici care dictează mersul lucrurilor într-un guvern? Politica e foarte urâtă uneori și nu e luminoasă. Este o încleștare de interese, dar Luca Niculescu are această capacitate, în opinia mea, cel puțin de a formula în mod operaționabil interesul național. Știe multe... Sigur, nu e dur. Și trebuie câteodată, sigur, la figurat, să dai și cu pumnul în masă. Și e adevărat că un lider trebuie să aibă și un ascendent. El, din punct de vedere intelectual, îl are. Acum rămâne de văzut dacă poate folosi și alte atuuri.
Pentru că un premier rămâne figura numărul unu într-un cabinet. Unii spun că sunt pesimist. Eu caut totuși să am o gândire pozitivă și de aceea, sunt așa de vehement împotriva alegerilor anticipate, eu zic că eu gândesc pozitiv. Pentru că cei care pledează pentru alegerile anticipate, nu-și dau seama de consecințe. Și aici este un divorț între profesorul de științe politice care nu înțelege economia și chiar dacă aș putea fi catalogat ca un economist îngust, eu zic că în momentul de față riscurile sunt enorme dacă mergem într-un proces de alegeri anticipate.
Eu sper să treacă acest guvern, nu de dragul lui Luca Niculescu, să se facă un experiment cu Luca Niculescu, un jilțul de premier. Este vorba despre țară. Deci acest guvern trebuie să treacă. Vă spun, această criză politică lovește economia, a lovit leul, lovește viața oamenilor.
Libertatea: Anticipați o scădere a puterii leului și mai mare?
Daniel Dăianu: Dacă guvernul trece și Luca Niculescu va avea și sprijin prin formarea guvernului de a continua corecția fiscal-bugetară, adică să diminuăm deficitul și în 2027, cu un proiect de buget care să fie credibil, asta contează foarte mult, se va liniști și piața valutară. Este drept că și aici avem o citire autohtonă a situației, pentru că trebuie să ne gândim și la mediul internațional, care e foarte, foarte nervos. Vedeți ce se întâmplă în Franța… Franța deja a cauzat iar un efect de contagiune, au crescut randamentele și la titlurile suverane ale Italiei, ale Greciei, ale Spaniei și în America e o situație tare complicată cu datoria publică. Dar, să sperăm că va prevala acest set de semnale pozitive din România. Adică se formează un guvern, va exista un proiect de buget care nu trebuie întârziat mult. Proiectul de buget ar trebui în octombrie să fie gata. Ministerul de Finanțe lucrează și nu ar trebui să fie o problemă.
Libertatea: Vedem și cine va fi ministrul de Finanțe. Luca Niculescu a spus că joi ar vrea să depună la Parlament lista cu miniștri.
Daniel Dăianu: Eu cred că va fi domnul Alexandru Nazare pentru că opinia mea este că a avut o prestație foarte bună ca ministru de Finanțe.
